Material realizat de Filip Nicole Ashley și Brădoaia Alexia
Președintele Donald Trump a confirmat că Statele Unite vor continua blocada navală asupra porturilor iraniene până la încheierea unui acord nuclear, conform Al Jazeera. Liderul american a respins propunerea Teheranului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz în schimbul ridicării asediului, declarând că presiunea economică actuală a fost mai eficientă decât intervențiile armate. Blocajul a generat consecințe economice, prețul petrolului Brent depășind 119 dolari pe baril, fapt ce a dus la scumpirea produselor în SUA. Oficialii de la Teheran au acuzat Washingtonul de tentativă de destabilizare internă, în timp ce surse iraniene au avertizat cu privire la acțiuni „fără precedent”. Deși Rusia a înaintat propuneri de mediere în urma unor discuții diplomatice recente, negocierile au rămas suspendate. Trump a indicat că nu va accepta nicio variantă care să permită Iranului menținerea capacităților nucleare sau a programelor de rachete.
Familiile victimelor unui atac armat produs într-o școală din Canada au dat în judecată compania OpenAI, precizează Al Jazeera. Reclamanții au acuzat producătorul ChatGPT că nu a alertat poliția, deși sistemele interne au detectat interacțiunile alarmante ale atacatoarei înainte de tragedia din februarie. Procesul, intentat în numele Mayei Gebala și al altor familii din Tumbler Ridge, a susținut că echipa de siguranță a OpenAI a recomandat sesizarea autorităților, concluzionând că tânăra reprezenta o amenințare iminentă. Totuși, conducerea companiei ar fi ignorat avertismentul, limitându-se la suspendarea contului. Ulterior, atacatoarea a creat un profil nou pentru a-și finaliza planul soldat cu șase morți. OpenAI a numit incidentul o tragedie, dar a precizat că interacțiunile nu au îndeplinit atunci criteriile de raportare. Familiile au solicitat daune și impunerea unor protocoale stricte de colaborare cu poliția.
În contextul escaladării conflictului militar, piața criptomonedelor a devenit noul front de luptă între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera. Administrația Trump a anunțat recqent înghețarea unor active digitale în valoare de 344 de milioane de dolari, vizând rețele de portofele virtuale folosite de Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) pentru a eluda sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a precizat că măsura a urmărit eliminarea „liniilor de supraviețuire financiară” prin care regimul iranian achiziționa arme și vindea petrol. În timp ce autoritățile de la Teheran au impus taxe în cripto pentru tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, cetățenii de rând au recurs la activele digitale pentru a-și proteja economiile de inflația galopantă. Totuși, aceștia au fost prinși la mijloc: platforme precum Nobitex au înregistrat retrageri masive în timpul atacurilor, iar schimburile internaționale au blocat accesul utilizatorilor iranieni din cauza riscului de sancțiuni. Experții au avertizat că digitalizarea economiei iraniene a forțat SUA să adopte mecanisme de monitorizare mult mai sofisticate pentru a menține eficiența blocadei.
Regele Charles al III-lea a susținut un discurs istoric în fața Congresului SUA, în care a subliniat importanța parteneriatului „indispensabil” dintre cele două națiuni, conform BBC. Într-o eră marcată de conflicte în Orientul Mijlociu și Europa, suveranul a avertizat că unitatea rămâne esențială pentru apărarea valorilor democratice. El a reiterat necesitatea susținerii NATO și a Ucrainei, amintind că Regatul Unit a realizat cea mai mare creștere a cheltuielilor de apărare de după Războiul Rece. Deși a fost primit cu numeroase ovații, vizita a fost marcată de tensiuni politice. Președintele Donald Trump a pretins că Regele îi susține poziția privind dosarul nuclear iranian, forțând Palatul Buckingham să clarifice neutralitatea coroanei. Totodată, suveranul a condamnat violența politică, făcând referire la recenta tentativă de asasinat asupra lui Trump, și a pledat pentru protejarea victimelor abuzurilor. Discursul a alternat temele grave cu momente de umor, Regele glumind pe seama istoriei comune a celor două țări.
Kremlinul a anunțat că parada militară din 9 mai, dedicată victoriei împotriva Germaniei naziste, va fi restrânsă anul acesta din cauza unei „amenințări teroriste” din partea Ucrainei, indică BBC. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile necesare pentru a minimiza riscurile, în contextul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra teritoriului rus. Ministerul rus al Apărării a explicat că evenimentul din Piața Roșie nu va mai include coloane de vehicule militare grele și nici participarea cadeților, formatul fiind limitat la un defileu aerian și reprezentanți ai forțelor armate. Această decizie a marcat o premieră de la începutul invaziei, fiind prima dată când tancurile au lipsit de la festivități. De asemenea, autoritățile au anunțat restricții severe ale serviciilor de internet mobil în Moscova pe parcursul repetițiilor și în ziua paradei. În timp ce Moscova a acuzat Kievul de activități teroriste, oficialii ucraineni au respins acuzațiile, precizând că țintele lor au vizat exclusiv infrastructura militară și energetică ce susține efortul de război al Rusiei.
Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a declarat că dacă ar putea l-ar îndemna pe regele Carol al III-lea să restituie oficialilor indieni o bijuterie de coroană de proporții uriașe; remarcă care marchează o primă tensiune într-o vizită regală în Statele Unite, relatează Politico. Primarul Mamdani urmează să se întâlnească cu regele Charles la o ceremonie de depunere de coroane de flori în sudul Manhattanului. „Dacă aș vorbi cu regele separat, probabil l-aș încuraja să returneze diamantul Kohinoor”, a spus Mamdani când a fost întrebat la o conferință de presă înainte de ceremonia de comemorare a atentatelor din 11 septembrie, referindu-se la o bijuterie enormă montată într-o coroană regală expusă în Turnul Londrei. Piatra a devenit un punct de dispută între Anglia și India, care a fost sub dominație colonială timp de două secole, până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, și alți oficiali din alte state, precum Iran și Pakistan, au revendicat dreptul asupra pietrei. Vizita de patru zile în SUA a regelui Charles și reginei Camilla a inclus o întâlnire privată între Charles și președintele Donald Trump.
Președintele Volodymyr Zelenskyy a anunțat că se va permite oficial exportul surplusului de arme fabricate pe plan intern în timp de război, prezintă Politico. Președintele ucrainean a limitat anterior cooperarea în domeniul apărării la nivel de stat cu alte țări, ca instrument de stabilire a relațiilor diplomatice, temându-se că exporturile necontrolate ar conduce la pierderea tehnologiei și a influenței ucrainene. Deși guvernul a ridicat interdicția privind exporturile din domeniul apărării anul trecut, aceste exporturi erau încă sever limitate de un guvern reticent, Zelenskyy criticând chiar și unii producători din domeniul apărării care au încheiat acorduri cu țări străine. Zelenskyy a spus că a propus partenerilor săi „o formă specială de cooperare”, în care ar furniza un surplus de drone și alte arme, precum și expertiză de luptă, în schimbul deschiderii de către parteneri a unor fabrici de producție de arme ucrainene în țările lor, a partajării de software și a integrării cu sistemele de arme ucrainene. Zelenskyy a descris această formă ca fiind „acorduri privind dronele”. Conform noilor reguli, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va coordona procesele de export și se va asigura că nevoile Forțelor de Apărare și Securitate ale Ucrainei sunt satisfăcute în primul rând.
Procurorii parchetului suedez au anunțat că autoritățile suedeze au confiscat o navă de marfă despre care se crede că face parte din „flota fantomă” a Rusiei, fiind suspectată că transporta cereale furate din Ucraina, confirmă Euronews. Nava Caffa, de 96 de metri, s-a îndreptat spre Sankt Petersburg când poliția suedeză înarmată a reținut un membru al echipajului „suspectat de încălcarea codului maritim și a legii privind siguranța navelor, precum și de utilizarea unui document fals”. Membrii parchetului suedez au declarat într-un comunicat că nava a fost confiscată în urma unei cereri de „asistență juridică” din partea unui stat străin, fără a dezvălui însă care este țara care a formulat cererea. Paza de coastă suedeză a declarat că nava se afla pe lista sancțiunilor Ucrainei și naviga sub un pavilion fals al Guineei. Ambasadorii Rusiei de la Stockholm au declarat că 10 dintre cei 11 membri ai echipajului sunt cetățeni ruși. Șeful interimar al operațiunilor pazei de coastă, Daniel Stenling, a declarat jurnaliștilor că dețineau informații care indicau „că nava a fost folosită în esență pentru transportul de cereale furate, după cum înțelegem, din Ucraina”.
Decidenții guvernului italian au anunțat că s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal privind incendiul devastator care a avut loc într-un bar din Elveția și în urma căruia și-au pierdut viața 41 de persoane, dintre care șase italieni, afirmă Euronews. Cererea de despăgubiri a fost motivată de „resursele substanțiale” utilizate pentru „asistența medicală, psihologică și logistică acordată cetățenilor italieni implicați”, au precizat guvernatori într-un comunicat. Incendiul de la Le Constellation, un bar din stațiunea alpină, a izbucnit în primele ore ale zilei de 1 ianuarie, în timp ce oamenii sărbătoreau Anul Nou. Procurorii consideră că incendiul de Revelion a izbucnit atunci când sticle de șampanie cu artificii atașate au fost ridicate prea aproape de tavanul subsolului barului, aprinzând spuma de izolare fonică. 41 de persoane, majoritatea adolescenți, au murit, iar alte 115 au fost rănite în urma dezastrului. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a promis că se va face dreptate victimelor italiene, în timp ce în Italia s-a deschis propria anchetă privind incendiul. Ancheta elvețiană a relevat că, începând din 2019, nu s-a mai efectuat nicio verificare anuală de siguranță la bar. În declarația sa, oficiali din guvernul italian au afirmat că „implicarea autorităților locale în declanșarea evenimentului este considerată foarte probabilă”. Acest lucru, justifică „cererea fermă de despăgubiri împotriva tuturor părților considerate responsabile civil”. Decidenții italieni vor continua să monitorizeze procedurile judiciare elvețiene, confirmând și „sprijinul deplin și neîntrerupt” al guvernului pentru familiile victimelor.
Potrivit autorilor raportului Commodity Markets Outlook, elaborat în cadrul Băncii Mondiale s-a menționat faptul că Războiul din Orientul Mijlociu va provoca cea mai mare creștere a prețurilor la energie din ultimii patru ani. S-a estimat că prețurile la energie vor crește cu 24% în acest an, atingând cel mai ridicat nivel de la invazia rușilor în Ucraina din 2022, pe fondul șocului puternic provocat de războiul din Orientul Mijlociu pe piețele mondiale de mărfuri. Se preconizează că prețurile generale ale materiilor prime vor crește cu 16% în 2026, impulsionate de creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte și de prețurile record la mai multe metale cheie. Analiza a indicat faptul că acest șoc va avea implicații grave asupra locurilor de muncă și dezvoltării. Atacurile asupra infrastructurii energetice și perturbările transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz, în care se gestionează aproximativ 35% din comerțul mondial cu țiței transportat pe mare, au declanșat cel mai mare șoc al aprovizionării cu petrol înregistrat vreodată, cu o reducere inițială a aprovizionării globale cu petrol de aproximativ 10 milioane de barili pe zi. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin prețuri mai mari la energie, apoi prin prețuri mai mari la alimente și, în final, prin inflație mai mare, care va determina creșterea ratelor dobânzilor și va face datoriile și mai costisitoare”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale și vicepreședinte senior pentru economie de dezvoltare.
