Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Oficialii din Bosnia au aderat la un proiect de conductă asociat președintelui american, Donald Trump, pentru a reduce dependența de gazul rusesc, relatează Al Jazeera. Reprezentanții Bosniei și Herțegovinei au semnat un acord cu oficialii croați pentru construirea unei conducte de gaze menite să reducă dependența de livrările gazului rusesc, în contextul unei viitoare interdicții europene asupra importurilor energetice din Rusia. Proiectul este susținut de investitori cu legături în Statele Unite ale Americii și ar permite conectarea la terminalul de gaz natural lichefiat de pe insula Krk și diversificarea surselor de aprovizionare. Oficialii bosniaci consideră inițiativa un pas important pentru securitatea energetică, însă reprezentanții Uniunii Europene au avertizat că lipsa de transparență ar putea afecta procesul de aderare și finanțările externe. Proiectul a fost estimat la 1,5 miliarde de dolari și include și dezvoltarea unor capacități energetice noi.
Liderii din Golf s-au reunit în Arabia Saudită pentru prima dată de la începutul războiului iranian, conform Al Jazeera. Reprezentanții statelor din Golf s-au reunit în Arabia Saudită pentru a discuta criza regională generată de conflictul dintre liderii americani și cei israelieni și Iran, astfel marcând prima întâlnire directă de la izbucnirea războiului. Reuniunea s-a desfășurat la Jeddah și a vizat coordonarea eforturilor pentru o soluție diplomatică și stabilitatea regiunii. Oficialii din Consiliul de Cooperare al Golfului au subliniat necesitatea redeschiderii Strâmtorii Hormuz și a unui acord durabil. Întâlnirea a avut loc pe fondul incertitudinilor privind negocierile și al temerilor legate de reluarea ostilităților, în ciuda unui armistițiu temporar. În plus, decizia autorităților din Emiratele Arabe Unite de a se retrage din OPEC a amplificat tensiunile din sectorul energetic.
Reprezentanții organizației Amnesty International au cerut investigarea unui atac american asupra Yemenului drept posibilă crimă de război, potrivit Al Jazeera. Liderii Amnesty International au cerut investigarea unui atac aerian al forțelor americane asupra unui centru de detenție pentru migranți din Yemen, ca posibilă crimă de război. Lovitura din aprilie 2025 a ucis aproape 68 de persoane și zeci au fost rănite într-o facilitate despre care nu existau indicii că ar fi fost utilizată în scopuri militare. Organizația a acuzat lipsa de măsuri adecvate pentru protejarea civililor și a criticat absența unor concluzii publice ale anchetei. Supraviețuitorii se confruntă în continuare cu traume grave și dificultăți materiale. Reprezentanții organizației au solicitat investigații independente și despăgubiri pentru victime, precum și o supraveghere mai strictă a operațiunilor militare.
Emiratele Arabe Unite au părăsit OPEC, prin invocarea interesului național într-o „nouă eră energetică”, relatează Euronews. Liderii Emiratelor Arabe Unite au anunțat retragerea din OPEC începând cu 1 mai, prin invocarea necesității de a-și proteja interesele naționale și de a răspunde mai flexibil cerințelor pieței energetice. Decizia a venit după o evaluare a politicii de producție și a capacităților viitoare și reprezintă o lovitură pentru alianța producătorilor de petrol, în contextul crizei energetice amplificate de blocada din Strâmtoarea Hormuz. Oficialii emiratezi au declarat că retragerea va permite adaptarea mai rapidă la evoluțiile pieței și menținerea rolului de furnizor fiabil. În plus, au criticat lipsa de sprijin din partea altor state membre în fața tensiunilor regionale.
Al treilea atac ucrainean a lovit o rafinărie rusă de petrol și a declanșat evacuări, conform BBC. O rafinărie majoră de petrol din Tuapse, pe coasta Mării Negre, a fost lovită pentru a treia oară în această lună de drone ucrainene și a provocat un incendiu de amploare, urmat de evacuarea locuitorilor din zonă. Autoritățile locale au mobilizat peste 160 de pompieri, fără a fi raportate victime, dar fumul dens și substanțele toxice au determinat măsuri de protecție pentru populație. Reprezentanții ruși au acuzat liderii de la Kiev că au destabilizat piața energetică globală, în timp ce oficialii ucraineni au declarat că astfel de atacuri vizează infrastructura care susține efortul de război. În plus, un atac cu drone asupra Kievului s-a soldat cu un rănit și mai multe incendii.
Péter Magyar, viitorul prim-ministru al Ungariei, a propus o întâlnire cu Volodimir Zelenski, relatează Euronews. Magyar condiționează resetarea relațiilor de restabilirea drepturilor culturale, lingvistice și educaționale ale comunității maghiare din Transcarpatia, restricționate de legile ucrainene din 2017. Spre deosebire de predecesorul său, Magyar susține integritatea teritorială a Ucrainei, afirmând că nicio țară nu are dreptul să impună Kievului cedări teritoriale. Totuși, el rămâne rezervat privind aderarea Ucrainei la UE, considerând un termen de 10 ani ca fiind nerealist și opunându-se unei proceduri accelerate.
Președintele Donald Trump i-a primit pe Regele Charles al III-lea și pe Regina Camilla la Casa Albă, relatează Euronews. Președintele american a subliniat că SUA nu au „prieteni mai apropiați” decât britanicii, încercând să mențină o notă diplomatică pozitivă în timpul recepției oficiale. Vizita a avut loc într-un moment dificil pentru relațiile transatlantice. Relația dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer este tensionată din cauza refuzului acestuia din urmă de a susține pe deplin poziția SUA privind războiul din Iran. După discuțiile private din Biroul Oval, cuplul regal își va continua vizita de patru zile cu opriri în New York și Virginia.
Comisia Europeană a declarat că este pregătită să impună sancțiuni asupra Israelului din cauza unei nave rusești cu cereale ucrainene furate, relatează Euronews. O criză diplomatică a izbucnit după ce o navă din „flota fantomă” a Rusiei a sosit în portul Haifa din Israel. Comisia s-a declarat pregătită să impună sancțiuni persoanelor sau entităților din țări terțe care facilitează comerțul cu cereale furate, acțiune ce finanțează efortul de război al Rusiei. Deși UE dorește măsuri punitive, obținerea unanimității pentru sancțiuni împotriva Israelului este dificilă din cauza diviziunilor interne.
Un bărbat în vârstă de 89 de ani a fost arestat marți, după ce a deschis focul în două locații centrale din Atena, relatează Euronews. Atacurile au avut loc asupra sediului Casei Naționale de Asigurări Sociale (EFKA) și Curții de Apel. Atacurile s-au soldat cu mai mulți răniți, printre care și un angajat al instituției de asigurări sociale, împușcat în picior. După o urmărire de o oră, bărbatul a fost prins în orașul Patras. În momentul arestării, acesta avea asupra sa un revolver încărcat. Motivele exacte ale atacului nu sunt încă clare, însă presa elenă menționează că bărbatul ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie în anul 2018.
Junta militară din Mali a traversat un moment critic după asasinarea ministrului apărării, generalul Sadio Camara, relatează Euronews. Pe lângă asasinarea ministrului, junta a pierdut și controlul asupra unor orașe strategice din nordul țării. Pentru prima dată, separatiștii tuaregi și-au coordonat atacurile cu gruparea jihadistă JNIM. Această cooperare reprezintă o amenințare existențială pentru regimul militar de la Bamako. Atacurile pun sub semnul întrebării eficiența sprijinului rusesc, pe care junta l-a ales în detrimentul aliaților occidentali.
