Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ștefania Guță și Andra Așibreiner
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că guvernul de la Moscova este dispus să ia în considerare oferta Vaticanului de a oferi o platformă de negociere pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Conform declarației acestuia, Federația Rusă salută „o asemenea voință politică”, doar că în contextul situației de pe frontul de luptă din Ucraina și având în vedere poziția ucraineană, acest lucru este imposibil. Liderii Rusiei au acuzat oficialii ucraineni că au oprit orice încercare de negociere între cele două state invocând motivul neacceptării unor eventuale cedări de teritoriu. Într-un interviu acordat recent cotidianului italian La Stampa, Papa Francisc a reiterat disponibilitatea Vaticanului de a face orice pentru a media și a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Autoritățile chineze au înăsprit măsurile de securitate în încercarea de a preveni noi proteste împotriva politicilor guvernamentale „zero-Covid”, relatează The Guardian. Zeci de polițiști au patrulat pe străzile din jurul unei stații de metrou din Beijing, în timp ce ofițeri îmbrăcați în uniformă și în civili au stat de pază la ieșirile din stație și au oprit trecătorii pentru audieri. În Shanghai, autoritățile au oprit circulația pe o stradă unde protestatarii s-au adunat în ultimele două nopți. Măsurile adoptate de către forțele de ordine vin pe fondul protestelor civile antiguvernamentale provocate de moartea a 10 persoane într-un incendiu izbucnit în Urumqi. Manifestațiile răspândite în mai multe orașe chineze au inclus folosirea foilor de hârtie albe ca simbol al disidenței împotriva guvernului lui Xi Jinping.
Miniștrii de interne germani au hotărât să oprească deportările în Iran pe fondul reprimării violente a protestelor antiguvernamentale, relatează DW. Conform declarației ministrului de interne al statului Bavaria, Joachim Herrmann, miniștrii de interne au fost de acord că „nu ar trebui să mai existe deportări în Iran până la noi ordine”. Potrivit acestuia, deportările vor fi luate în considerare doar în cazul persoanelor considerate a fi periculoase și al infractorilor. Între timp, autoritățile iraniene l-au convocat pe ambasadorul Germaniei la Teheran, în semn de protest față de decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de a investiga răspunsul Iranului față de protestele civile. Decizia de a lansa o astfel de investigație a fost luată în timpul unei sesiuni urgente solicitate de oficialii Germaniei și Islandei.
Mai mult de jumătate din instalațiile ucrainene de încălzire deteriorate au fost reabilitate, au anunțat reprezentanții companiei energetice de stat YASNO, citați de CNN. Potrivit CEO-ului companiei de stat, Sergey Kovalenko, „316 instalații de alimentare cu căldură au fost deja restaurate, ceea ce reprezintă 53,3% din numărul total de instalații afectate”. Conform declarațiilor, în ciuda bombardamentelor constante, Ucraina a început să redreseze problema legată de sursele de căldură – 99,7% din centralele de termoficare au început să funcționeze, 99,6% din clădirile rezidențiale, 97,9% din grădinițe, 98,9% din școli și 99,9% din unitățile de sănătate au fost dotate cu încălzire. De asemenea, sunt întreprinse eforturi pentru a restabili funcționarea întreprinderilor generatoare de căldură în teritoriile eliberate din regiunile Harkov și Herson.
Prim-ministrul Marii Britanii, Rishi Sunak, a declarat că așa-numita „epocă de aur” a relațiilor cu China s-a încheiat, promițând o abordare „evolutivă” față de Beijing, relatează BBC. Cu ocazia organizării banchetului primarului din Londra, Sunak a anunțat în fața liderilor de afaceri și experților în politică externă că „epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China „s-a încheiat”, împreună cu „ideea naivă” că mai multe schimburi comerciale cu Occidentul ar duce la o reformă politică chineză. Cu toate acestea, liderul britanic a recunoscut importanța Beijingului în afacerile mondiale, însă Marea Britanie va lucra cu aliați, inclusiv SUA, Canada, Australia și Japonia, pentru a gestiona această competiție din ce în ce mai accentuată.
Fostul premier israelian, Benjamin Netanyahu, a încheiat un acord de coaliție cu un lider de extremă-dreapta cunoscut pentru retorica sa homofobă și pentru remarcile sale disprețuitoare despre evreii neortodocși, informează The Guardian. Membrii partidului fostului premier, Likud, l-au numit pe Avi Maoz, liderul partidului ultranaționalist Noam, în funcția de ministru adjunct. Pasul progresiv face parte din efortul lui Netanyahu de a încheia un acord de împărțire a puterii cu potențialii săi aliați ultra-ortodocși. Fostul șef al guvernului este hotărât să formeze unul dintre cele mai dure guverne religioase și naționaliste din istoria Israelului.
Oficiali republicani s-au opus certificării rezultatelor alegerilor intermediare într-un comitat din Arizona, relatează Reuters. Activistul de dreapta, Steve Bannon, fost oficial al administrației Trump și promotor al teoriilor conspiraționiste privind alegerile electorale, a declarat că defecțiunile apărute la aparatele de vot din ziua alegerilor au afectat victoria democratei Katie Hobbs. Senatorul statului, Jake Hoffman, șeful grupului republican pentru Libertate din Arizona, a declarat că va conduce o anchetă cu privire la alegerile statului când legislatura se va reuni din nou, în luna Ianuarie.
Oficialii din Uzbekistan au judecat 22 de persoane, acuzându-le de „subminare a ordinii constituționale’’ prin participarea la protestele antiguvernamentale din Iulie, informează Al Jazeera. Aziz Obidov, purtătorul de cuvânt al Curții Supreme din Uzbekistan, a confirmat agenției de presă Agence France-Presse că procesul a început luni. Într-un mesaj postat pe Telegram, Obidov a afirmat că 22 de oameni au fost puși sub acuzare, dintre care 20 erau în arest, unul în arest la domiciliu, iar altul a fost eliberat pe cauțiune. Inculpații au fost acuzați de multiple infracțiuni, cea mai grava fiind cea de „subminare a ordinii constituționale’’, pedepsită cu 20 de ani de închisoare.
Parlamentarii francezi au condamnat represiunea Iranului împotriva protestelor antiguvernamentale și au cerut guvernelor europene să intensifice presiunea asupra Republicii Islamice pentru a investiga decesul Mahsei Amini, relatează AP News. Legislatorii din Adunarea Națională a Franței au aprobat în unanimitate o rezoluție de susținere a protestatarilor. Rezoluția cere guvernelor europene să intensifice presiunea asupra Iranului pentru a-si respecta promisiunile internaționale și pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Amini, tânăra de 22 de ani care a murit în custodia poliției la Teheran. Protestele legate de moartea sa s-au transformat în cea mai serioasă provocare pentru stabilitatea statului iranian din ultimele decenii.
Forțele de ordine somaleze au luat cu asalt un hotel din Mogadishu, punând capăt unei ocupații a militanților al-Shabaab, după o luptă de aproape o zi în care au fost ucise cel puțin nouă persoane, informează The Guardian. Asaltul subliniază capacitatea militanților aliați al-Qaeda, de a organiza atacuri mortale cu victime, chiar și în capitală, deși guvernul președintelui Hassan Sheikh Mohamud desfășoară operațiuni ofensive împotriva lor. Purtătorul de cuvânt al poliției, Sadik Aden Ali, a declarat că au fost uciși opt civili și un soldat în timpul operațiunii.
