Material realizat de Emilia Popescul.
Un bărbat din Uganda a fost acuzat de „homosexualitate agravată”, o infracțiune pedepsită cu moartea, informează Reuters. În ciuda presiunii exercitate de guvernele occidentale și organizațiile pentru drepturile omului, Uganda a promulgat în mai una dintre cele mai dure legi din lume care vizează comunitatea LGBTQIA. Aceasta prevede închisoarea pe viață pentru relațiile sexuale între persoane de același sex. Pedeapsa cu moartea poate fi aplicată în cazuri considerate „agravate”, care includ infracțiuni repetate, relații homosexuale care transmit boli terminale sau relații sexuale între persoane de același sex cu un minor, o persoană în vârstă sau o persoană cu dizabilități. Potrivit unui proces-verbal de acuzare, acuzatul a „întreținut relații sexuale ilegale” cu un bărbat în vârstă de 41 de ani. Nu s-a specificat de ce actul a fost considerat agravat. Avocata acuzatului, Justine Balya, a afirmat că alte patru persoane au fost acuzate de la momentul promulgării legii, însă clientul său este primul care este judecat.
Autoritățile din Edinburgh au inițiat procesul de “rematriere” a unui totem către grupul etnic Nisga’a din Canada, conform The Guardian. Conceptul indigen de „rematriere” se referă la recuperarea resturilor ancestrale, spiritualității, culturii, cunoașterii și resurselor, în locul conceptului de „repatriere”. Grupul indigen a solicitat returnarea totemului către Memorial House of Ni’isjoohl. După ce a fost plasat într-o stare de repaus, obiectul de 11 metri va fi transportat cu un avion militar din locul său actual din Edinburgh către ceea ce toți cei implicați sunt de acord că este adevărata sa casă în Canada. Amy Parent, de la Universitatea din British Columbia, care a condus demersurile pentru returnare, a declarat, după ce a asistat la ceremonia spirituală pentru a începe complicata călătorie de aproape 7000 de kilometri a totemului că întregul proces a fost „foarte emoționant” și că „știm că în curând sufletele noastre vor fi în pace.”
Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a anunțat un acord cu Irakul pentru a dezarma și reloca grupurile militante kurde, relatează Deutsche Welle. Regiunea autonomă kurdă din nordul Irakului găzduiește tabere operate de mai multe facțiuni kurde iraniene, pe care liderii din Teheran le încadrează în categoria grupurilor „teroriste”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Nasser Kanani, a declarat într-o conferință de presă că „conform unui acord încheiat între guvernele iranian și irakian, guvernul irakian s-a angajat să dezarmeze grupurile teroriste armate din Irak până la 19 septembrie” și că acest termen nu va fi prelungit. Oficialul iranian a mai adăugat și că „dacă Irakul nu își respectă angajamentele, guvernul iranian își va asuma responsabilitatea pentru a asigura securitatea țării”. Omologul său irakian nu a răspuns la o solicitare de comentariu, dar a confirmat că Iranul dorește dezarmarea grupurilor de opoziție kurdă din Irak și mutarea acestora în tabere de refugiați.
Ministrul de interne polonez a declarat că Polonia și statele baltice își vor închide complet granițele cu Belarus în cazul în care are loc un „incident critic” implicând mercenari din grupul Wagner, relatează Reuters. Statele membre ale UE și NATO – Letonia, Lituania și Polonia – care împart o graniță cu Belarus, sunt tot mai preocupate de securitatea la graniță, întrucât sute de mercenari ruși experimentați din grupul Wagner au sosit în Belarus la invitația președintelui Alexander Lukashenko. Aceste țări s-au confruntat, de asemenea, cu o creștere a numărului de migranți, în special din Orientul Mijlociu și Africa, care încearcă să treacă granița în ultimele luni și acuză Belarusul că facilitează acest lucru, o acuzație pe care oficialii o resping. Polonia a închis toate punctele de trecere a frontierei cu Belarus, cu excepția unuia singur, în acest an, în urma arestării unui jurnalist de origine poloneză și a expulzării diplomaților polonezi.
Un purtător de cuvânt al biroului premierului din Papua Noua Guineea anunțat că statul urmează să deschidă o ambasadă în Ierusalim, informează AlJazeera. Astfel, va deveni una dintre puținele țări care își deschid ambasade în această localitate aflată în centrul conflictului israeliano-palestinian. Papua Noua Guinee a stabilit relații diplomatice cu Israel în 1978 și în prezent menține un consulat în apropiere de Tel Aviv. Israelul își administrează relațiile cu Papua Noua Guinee prin intermediul ambasadei sale din Australia. Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a declarat în februarie că Papua Noua Guinee va deschide prima sa ambasadă în țară în cursul anului 2023. Canalul de știri israelian Channel 14, citând surse anonime, a raportat anterior că inaugurarea ambasadei ar urma să aibă loc pe 5 septembrie. Ziarul Times of Israel a citat un oficial israelian anonim care a afirmat că „detaliile nu sunt greșite”.