Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 27 iunie în lume – Actualul președinte din Sierra Leone, Julius Maada Bio, a fost declarat câștigător al unui nou mandat, ONU a anunțat că se pregătește să își retragă personalul misiunii de menținere a păcii din Mali, iar șeful grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, a sosit în Belarus
Sursă foto: Reuters

A fost 27 iunie în lume – Actualul președinte din Sierra Leone, Julius Maada Bio, a fost declarat câștigător al unui nou mandat, ONU a anunțat că se pregătește să își retragă personalul misiunii de menținere a păcii din Mali, iar șeful grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, a sosit în Belarus

Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu

Actualul președinte din Sierra Leone, Julius Maada Bio, a fost declarat câștigător al unui nou mandat, în urma unui proces electoral contestat de partidul de opoziție, relatează Al Jazeera. Șeful Comisiei electorale, Mohamed Kenewui Konneh, a declarat că Bio a fost reales cu 56,17% din voturi la alegerile de acum câteva zile, în urma contestațiilor aduse de partidul de opoziție. Cel mai mare rival al lui Bio, Samura Kamara, de la partidul de opoziție All People’s Congress (APC), a ajuns pe locul al doilea cu 41,16% din voturi. Anunțul a venit după ce ambele partide au susținut că au câștigat, contracandidatul actualului președinte declarând că se află pe „o cale ireversibilă către o victorie copleșitoare”. Numărarea voturilor a fost contestată de partidul APC, acuzând Comisia electorală de lipsă de transparență și responsabilitate. 

Un raport al Organizației Națiunilor Unite a confirmat faptul că peste 1000 de civili au fost uciși în Afganistan, de la preluarea conducerii de către talibani, informează Al Jazeera. Raportul publicat de către misiunea ONU în Afganistan, UNAMA, a dezvăluit că 1.095 de civili au fost uciși și 2.679 au fost răniți între 15 august 2021 și mai anul acesta. Majoritatea deceselor au fost cauzate de dispozitive explozive improvizate, inclusiv de atacuri în locuri publice precum moschei, centre de educație și piețe. Cu toate că luptele armate au scăzut dramatic din august 2021, raportul ONU a afirmat că provocările în materie de securitate încă există, în special din partea ISIS. Ca răspuns la raportul ONU, Ministerul de Externe condus de talibani a declarat că Afganistanul s-a confruntat cu provocări în materie de securitate în timpul războiului timp de decenii înainte ca guvernul său să preia conducerea și situația să se îmbunătățească.

Organizația Națiunilor Unite a anunțat că se pregătește să își retragă personalul misiunii de menținere a păcii din Mali, după un deceniu în stat, relatează Reuters. Potrivit unui proiect de rezoluție a Consiliului de Securitate, propus de Franța, ONU intenționează să își încheie misiunea de menținere a păcii de un deceniu în Mali pe 30 iunie și să retragă tot personalul în termen de șase luni. Retragerea misiunii de 13.000 de oameni, cunoscută sub numele de MINUSMA, va avea loc după ani de tensiuni între ONU și junta militară din Mali. Tensiunea a ajuns la un apogeu luna aceasta, când ministrul de Externe din Mali, Abdoulaye Diop, a cerut forțelor ONU să plece „fără întârziere”. Consiliul de Securitate, format din 15 membri, urmează să voteze asupra rezoluției. Pentru a fi adoptată, rezoluția necesită cel puțin nouă voturi pentru și niciun veto din partea Rusiei, Chinei, Statelor Unite, Marii Britanii sau Franței.

Poliția din Mexic a arestat un grup de 8 soldați, suspectați că ar fi implicați în presupusa răpire a 43 de studenți dispăruți în sudul țării în 2014, conform Deutsche Welle.  Cei opt soldați au fost arestați săptămâna trecută, după ce biroul procurorului general mexican a reactivat 16 mandate de arestare care au fost emise împotriva membrilor armatei în septembrie 2020, dar ulterior anulate. Grupul Interdisciplinar de Experți Independenți, o comisie independentă care investighează dispariția din 2014, a acuzat forțele armate mexicane că au ascuns în mod deliberat informații despre caz. Elevii de la un colegiu rural de formare a profesorilor din Ayotzinapa, sudul Mexicului, au dispărut în septembrie 2014, când călătoreau cu autobuzul pentru a participa la o demonstrație în capitala Mexico City. Se presupune că soldații au cooperat cu poliția coruptă la răpirea celor 43 de studenți înainte de a-i preda organizației criminale, Guerreros Unidos, din motive care nu sunt încă cunoscute. 

Agenția europeană de poliție Europol a anunțat că eliminarea Encrochat, o companie de telefonie care oferea criminalilor presupuse canale de comunicare criptată, a dus la peste 6.500 de arestări, conform Reuters. Sistemul avea aproximativ 60.000 de utilizatori, când a încetat din funcționare în iunie 2020, Europol dezvăluind luna următoare că agenții săi interceptaseră mesajele utilizatorilor timp de luni de zile. În prezent, Europol a oferit prima sa imagine de ansamblu asupra rezultatelor interceptărilor, despre care a declarat că „a trimis unde de șoc în grupurile de crimă organizată din Europa și nu numai”.  Agenții Europol au analizat peste 115 milioane de conversații cu presupus conținut ilegal, contribuind la prevenirea unor „atacuri violente, tentative de omor, corupție și transporturi pe scară largă de droguri”. 

Curtea Penală Internațională a decis că procurorii ar trebui să reia investigarea presupuselor crime împotriva umanității din Venezuela comise de forțele de securitate sub conducerea președintelui Nicolás Maduro, relatează ABC News. Instanța a suspendat o anchetă privind presupusele fapte, inclusiv folosirea forței excesive și tortură, după ce oficialii din Venezuela au cerut să preia cazul în aprilie anul trecut. Șapte luni mai târziu, procurorul Karim Khan a încercat să redeschidă ancheta, susținând că eforturile reprezentanților Venezuelei de a face justiție „rămân fie insuficiente în domeniul de aplicare, fie nu au avut încă niciun impact concret asupra procedurilor potențial relevante”. Judecătorii au fost de acord, iar instanța a comunicat printr-o declarație că acțiunile autorităților din Venezuela „nu oglindesc suficient sfera” investigației intenționate. De asemenea, Human Rights Watch a salutat decizia.

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a confirmat că Yevgeny Prigozhin, șeful grupului mercenar Wagner, a sosit în Belarus după o revoltă armată de scurtă durată în Rusia, informează Euronews. Exilul lui Prigozhin în Belarus fusese anunțat de oficialii de la Kremlin ca parte a acordului care a pus capăt rebeliunii. Lukașenko a transmis că Prigozhin s-a mutat în Belarus, iar el și unele dintre trupele sale ar fi bineveniți să rămână în țară „o vreme” pe propria cheltuială. Lukașenko a mai susținut că rebeliunea a fost rezultatul unei rupturi a relațiilor dintre Wagner și armata rusă. Rebeliunea întreruptă a grupului Wagner a fost cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Vladimir Putin de la preluarea mandatului în urmă cu mai bine de două decenii. „Aceste evenimente au arătat în ce măsură societatea se consolidează în jurul președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Premierul din Noua Zeelandă, Chris Hipkins, a discutat despre interesul țării sale de a stimula relațiile economice cu China în timpul unei întâlniri cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing, conform AP News. Hipkins a declarat că scopul întâlnirii sale cu liderul chinez a fost „reafirmarea relației economice strânse prin sprijinirea întreprinderilor pentru a-și reînnoi legăturile cu omologii chinezi și susținerea formării altora noi pentru a sprijini redresarea economică a Noii Zeelande”. Hipkins se află într-o vizită de cinci zile în China, prima de când a devenit prim-ministru în ianuarie, împreună cu o delegație de afaceri care reprezintă domenii precum turismul și educația. Noua Zeelandă a intrat oficial într-o recesiune luna aceasta, după ce economia țării s-a contractat timp de două trimestre consecutive. Oficialii susțin că China este cheia pentru trei dintre motoarele Noii Zeelande privind redresarea economică post-pandemie: exporturi, turism și educație.

Forțele ruse au executat 77 de civili care au fost reținuți în mod arbitrar în timpul invaziei Ucrainei de către Moscova, s-a arătat într-un raport al ONU, relatează BBC. Un alt bărbat deținut a murit din cauza torturii, a condițiilor inumane și a refuzului de a primi îngrijiri medicale, adaugă raportul. ONU a documentat 864 de cazuri individuale de detenție arbitrară din partea Rusiei de când și-a lansat invazia în februarie anul trecut. Forțele ucrainene au încălcat, de asemenea, dreptul internațional prin reținerea civililor, deși la o scară mult mai mică, conform respectivului raport. „Am documentat execuția sumară a 77 de civili în timp ce aceștia erau reținuți în mod arbitrar de Federația Rusă”, a declarat șefa Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului, Matilda Bogner, într-o conferință de presă la Geneva. Aproximativ 72 dintre cei uciși erau bărbați și cinci femei. Execuțiile sumare sau uciderea imediată și deliberată a unor indivizi fără un proces echitabil și complet reprezintă o încălcare a drepturilor omului.

O suprafață de dimensiunea Elveției din cele mai curate păduri tropicale ale Pământului a fost defrișată în 2022, în ciuda promisiunilor liderilor mondiali de a opri distrugerea acestora, au arătat noile cifre, informează The Guardian. Din Amazonul bolivian până în Ghana, în fiecare minut a fost distrus echivalentul a 11 terenuri de fotbal din pădurea tropicală primară, anul trecut, în timp ce ecosistemele cu cea mai mare densitate de carbon și cu cea mai mare diversitate biologică ale planetei au fost defrișate pentru creșterea vitelor, agricultură și minerit, iar în unele țări comunitățile indigene au fost forțate să-și părăsească terenurile de industriile extractive. Schimbarea modului de utilizare a terenurilor este a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră, după arderea combustibililor fosili, și este un factor major de pierdere a biodiversității. Limitarea încălzirii globale la 1.5°C peste nivelurile preindustriale este puțin probabilă fără a opri distrugerea pădurilor tropicale, potrivit oamenilor de știință.

Despre PoliticALL

Vezi și

Sursa foto: dpa

A fost 22 aprilie în lume – Comisia Europeană a lansat o anchetă cu privire la interzicerea unei noi funcții a aplicației Tik Tok în Europa, Uniunea Europeană a decis să aplice noi sancțiuni împotriva Iranului, iar Zeci de persoane au fost arestate la o demonstrație pro-palestiniană care a avut loc la Universitatea Yale

Material realizat de Anastasia Tăbăcaru Noi dezvăluiri despre Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite …