
Material realizat de Carmen Toader
Abelardo de la Espriella, președintele Columbiei, a anunțat că urmează să închidă 14 ambasade și 15 consulate, în cadrul unei ample reforme menite să reducă cheltuielile, potrivit Euronews. Președintele columbian a declarat că măsura nu urmează să afecteze relațiile diplomatice cu țările vizate și a anunțat că, după preluarea mandatului pe 7 august, intenționează să rupă relațiile diplomatice cu Cuba și Nicaragua, pe care le-a calificat drept regimuri dictatoriale. El a susținut că fondurile economisite urmează să fie redirecționate către securitate, sănătate, educație și infrastructură și a anunțat un audit tehnic al misiunilor diplomatice în primele 100 de zile de mandat. În același timp, oficialul a confirmat că urmează să redeschidă ambasada Columbiei la Ierusalim și să deschidă una nouă în Nigeria. Ceremonia de învestire va avea loc la Cali, în locul capitalei Bogotá, decizie criticată de președintele în exercițiu Gustavo Petro, pe fondul preocupărilor sporite privind securitatea.
Guvernul polonez a cerut administrației americane arestarea și extrădarea fostului ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, pentru a-l judeca pentru presupus abuz de putere, deturnare de fonduri publice și folosirea programului de spionaj Pegasus împotriva adversarilor politici, conform POLITICO. Guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk a susținut că urmărește să tragă la răspundere foștii oficiali ai partidului naționalist Lege și Justiție pentru presupuse acte de corupție comise în perioada în care formațiunea s-a aflat la putere, între 2015 și 2023. Cererea de arestare provizorie și extrădare a fost transmisă pe canale diplomatice și a vizat 19 dintre cele 26 de presupuse infracțiuni pentru care procurorii intenționau să îl pună sub acuzare pe Zbigniew Ziobro. Fostul ministru, care fugise în SUA după ce oficialii maghiari îi acordaseră anterior azil, a respins acuzațiile și l-a acuzat pe Donald Tusk că desfășoară o răzbunare politică împotriva sa.
António Guterres, secretarul general al ONU, a condamnat planurile guvernului israelian de a accelera extinderea coloniilor din Cisiordania, conform Al Jazeera. Oficialul a avertizat că extinderea coloniilor constituie un obstacol major în calea unei păci juste și durabile între israelieni și palestinieni, în contextul intensificării violențelor din teritoriu. Benjamin Netanyahu, premierul israelian anunțase că guvernul său urma să accelereze legalizarea avanposturilor agricole și înființarea unora noi, în timp ce reprezentanții ONU și organizațiile partenere solicitaseră protejarea civililor și tragerea la răspundere a celor responsabili de violențe. Cel puțin opt palestinieni, inclusiv un copil, și doi israelieni au fost uciși începând de săptămâna trecută, iar violențele coloniștilor au provocat strămutarea a cel puțin 10 familii palestiniene. Reprezentanții OCHA au documentat peste 1.330 de incidente soldate cu victime sau pagube materiale, de la începutul anului.
Volodîmîr Zelenski, președintele ucrainean și Andy Burnham, premierul britanic au discutat despre proiecte comune pentru producția de drone și apărarea antirachetă, conform AP. Cei doi s-au întâlnit la baza navală din Portsmouth și au discutat despre necesitatea urgentă a unor interceptoare de rachete balistice pentru protejarea infrastructurii critice ucrainene, în special în timpul iernii. Liderii au abordat și producția comună de armament și drone, iar oficialul britanic a anunțat că urmează să ofere Ucrainei proprietatea intelectuală pentru sistemul de război electronic „Stone Cloak”. Întâlnirea a avut loc cu o zi înainte ca Zelenski să fie așteptat la Washington pentru o întrevedere cu președintele american Donald Trump, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii ucrainene, iar dronele ucrainene au continuat să lovească ținte din Rusia.
Donald Trump, președintele american, a declarat că au loc negocieri „foarte amicale” pentru încheierea războiului cu Iranul, conform BBC. Donald Trump și-a exprimat optimismul cu privire la posibilitatea încheierii conflictului, dar a avertizat că armata sa va relua atacurile dacă negocierile eșuează. Guvernul de la Teheran a negat că ar fi avut loc negocieri directe. Pauza a survenit după aproape două săptămâni de lovituri americane și atacuri reciproce, care anulaseră practic armistițiul încheiat în iunie. Președintele american a susținut că a suspendat atacurile după ce statele care mediau cele două părți îi ceruseră să ofere negocierilor o nouă șansă. Pe fondul speranțelor privind o detensionare a conflictului, prețul petrolului a scăzut cu peste 9%, până la 87,59 dolari pe baril. Conform surselor de la Washington, armata dispune de stocuri importante și continuă să producă echipamente, inclusiv rachete antirachetă Patriot.