Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 27 ianuarie în lume – Rusia semnează prelungirea tratatului START, Joe Biden readuce combaterea schimbărilor climatice între prioritățile administrației SUA, iar liderul ”Proud Boys” a fost deconspirat drept informator al autorităților americane
Rusia a semnat prelungirea tratatului START cu câteva zile înainte de expirarea acestuia. Sursa foto: Mass Communication Specialist 1st Class Ronald Gutridge/U.S. Navy

A fost 27 ianuarie în lume – Rusia semnează prelungirea tratatului START, Joe Biden readuce combaterea schimbărilor climatice între prioritățile administrației SUA, iar liderul ”Proud Boys” a fost deconspirat drept informator al autorităților americane

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma

Parlamentul Rusiei a votat în favoarea prelungirii pe o durată de cinci ani a Tratatului Strategic de Reducere a Armelor (START) încheiat între Statele Unite ale Americii și Rusia, cu doar câteva zile înaintea datei de expirare a acestuia, relatează Reuters. Semnat în 2010, START este un element esențial în reducerea numărului de rachete, bombardiere și focoase nucleare care pot fi mobilizate de SUA și Rusia. Reprezentanții de la Casa Albă nu au confirmat imediat anunțul Kremlinului, însă au declarat că Joe Biden și Vladimir Puțin au discutat despre extinderea tratatului în cadrul unei convorbiri telefonice, concluzionând că trebuie să se concentreze spre efectuarea în regim de urgență a demersurilor necesare pentru a extinde tratatul până la data acestuia de expirare, la 5 februarie. În timpul ultimelor luni ale mandatului lui Donald Trump, cele două state nu au putut ajunge la un consens privind extinderea tratatului, deoarece administrația americană dorea să atașeze noi condiții, respinse ulterior de Moscova. 

O fabrică din Țara Galilor care produce vaccinurile AstraZeneca împotriva coronavirusului și aparține companiei engleze Wockhardt a fost forțată să suspende temporar producția, după ce un pachet misterios a fost descoperit în incinta sa, relatează Reuters.  Suspendarea temporară a producției a fost efectuată în condiții de siguranță, iar programul de producție al dozelor de vaccin anti Covid-19 nu a fost afectat, a mai declarat miercuri compania Wockhardt. Fabrica, plasată în Wrexham, oferă capacitatea necesară de producție pentru lanțul de aprovizionare din Regatul Unit al AstraZeneca. Wockhardt a afirmat că la momentul petrecerii incidentului a avut loc o evacuare parțială a întregului perimetru după descoperirea pachetul miercuri dimineață și că producția a fost întreruptă în timp ce pachetul a fost investigat de către autorități. Poliția, care a chemat echipa de investigare a bombelor la fața locului, nu a clarificat dacă pachetul a reprezentat într-adevăr o amenințare, dar a precizat că întregul conținut al acestuia va fi analizat conform procedurilor specifice. De asemenea, săptămâna trecută au existat inundații în apropierea zonei unde este amplasată fabrica Wockhardt, însă procesul de fabricare a vaccinului nu a fost afectat nici de această dată.

Guvernul Statelor Unite ale Americii a solicitat forțelor eritreene staționate în regiunea Tigray din Etiopia să se retragă ,,imediat’’, relatează Al Jazeera. Forțele din Eritrea, care, conform martorilor, depășesc numărul miilor, luptă de partea guvernului etiopian, în ciuda faptului că guvernul central a negat implicarea acestora. Conform declarației Departamentului de Stat, au fost înregistrate ”rapoarte credibile despre jafuri, violență sexuală, atacuri în tabere de refugiați, precum și alte încălcări ale drepturilor omului”. Departamentul de Stat a solicitat o anchetă transparentă și independentă cu privire la evenimentele din Tigray, îndemnând la încheierea conflictului care durează de aproximativ trei luni. De asemenea, oficialii americani au reiterat faptul că ,,accesul umanitar integral și nestingherit” este esențial, în contextul în care ”sute de mii de oameni pot muri de foame, în cazul în care nu primesc ajutor umanitar”.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a semnat miercuri un nou set de prevederi potrivit cărora oficialii americani repoziționează criza climatică actuală în prioritățile guvernului Statelor Unite și acordă cercetării științifice statutul de a avea potențial consultativ în deciziile cabinetului prezidențial, informează Al Jazeera.  Aceste directive trasează direcția agendei politice legate de schimbările climatice și ale mediului, pe care președintele democrat le va urma pe parcursul mandatului său. Acestea marchează, totodată, o schimbare de abordare față de politicile de acest gen adoptate anterior de către Donald Trump, care a încercat să maximizeze producția de petrol, gaze și cărbune din SUA prin eliminarea reglementărilor și facilitarea analizelor de mediu.  Biden a cerut Departamentului de Interne să întrerupă noile contracte federale pentru închirierea de petrol și gaze pe terenuri publice sau offshore „în măsura posibilului” și să revizuiască atât impactul climatic al noului program, cât și beneficiile contribuabililor. Concentrarea lui Biden asupra schimbărilor climatice a atras simpatia și încurajarea partenerilor internaționali și a susținătorilor programelor de protecția mediului, însă a nemulțumit gigantul Big Oil, care a susținut că aceste măsuri  vor costa SUA milioane de locuri de muncă și vor rezulta în pierderea unor venituri în valoare de miliarde de dolari. Mai mult, președintele a stabilit și un obiectiv de conservare a 30% din terenurile și apele federale până în 2030, pentru a proteja viața sălbatică.

Enrique Tarrio, liderul grupării de extremă dreapta Proud Boys, a fost identificat drept fost colaborator al autorităților locale și federale, ajutând la condamnarea a mai mult de 10 persoane pentru infracțiuni precum trafic de droguri și contrabandă de persoane, conform unor informații obținute în exclusivitate de Reuters. Potrivit unui agent FBI, Tarrio a colaborat sub acoperire cu autoritățile de poliție locale în expunerea traficanților de marijuana, cocaină și MDMA, fiind un ,,component cheie” în condamnarea acestora. Cu doar două zile înainte de insurecția de la Capitoliu, liderul Proud Boys a fost arestat de poliția din Washington DC pentru deținerea a două încărcătoare de mare capacitate pentru arme și pentru incendierea unui steag Black Lives Matter. Curtea Supremă din Washington DC i-a impus să părăsească orașul, urmând să fie judecat în luna iunie. 

Enrique Tarrio, liderul grupării extremiste ”Proud Boys”, a fost colaborator al poliției locale și federale în cazuri legate de consumul de droguri.

Poliția din New Delhi a arestat cel puțin 200 de persoane în urma ultimului protest al fermierilor din capitala indiană, desfășurat de Ziua Republicii, relatează BBC. Conform informațiilor oficiale, o persoană a decedat și 200 de ofițeri de poliție au fost răniți, după ce protestatarii au depășit ruta permisă de autorități, ajungând la simbolica Fortăreață Roșie din centrul capitalei. Fermierii indieni protestează de luni întregi, de când noi legi au fost introduse pentru a reglementa activitățile agricole. Astfel, prin liberalizarea sectorului agricol, fermierii se tem că înlăturarea prețurilor minime asigurate pentru produsele agricole îi va lăsa deosebit de vulnerabili in relație cu marile companii, diminuându-le semnificativ veniturile.

Administrația Biden va relua ajutorul financiar acordat palestinienilor, în una dintre primele măsuri de reformare a politicii externe față de conflictul israelo-palestinian, relatează BBC. Reprezentantul SUA la Organizația Națiunilor Unite (ONU), Richard Mills, a declarat că președintele Joe Biden susține soluția celor două state în contextul conflictului dintre Israel și Palestina, făcând un prim pas către reformarea politicii externe din ultimii patru ani, care a înclinat către favorizarea Israelului și mutarea ambasadei SUA în disputatul Ierusalim. De asemenea, Richard Mills a declarat că ,,Statele Unite îndeamnă guvernul israelian și autoritatea palestiniană să nu recurgă la acțiuni unilaterale care ar îngreuna o soluție a celor două state, precum anexări teritoriale, stabilire forțată în anumite teritorii, demolări, instigare la violență și oferirea despăgubirilor pentru persoanele arestate pentru acte de terorism.” Conform declarațiilor reprezentantului SUA, administrația Biden își dorește să reînnoiască relația cu conducerea palestiniană și cu poporul palestinian, care ,,s-a atrofiat în ultimii patru ani”, reluând programele de asistență și ajutor umanitar și redeschizand, în același timp, misiunile diplomatice închise în timpul mandatului fostului președinte Donald Trump. 

Trei acorduri de pace au fost semnate de reprezentanții comunităților de păstori și fermieri care au fost implicați în atacurile violente inițiate de mai multe grupări armate din centrul republicii Mali, conform publicației Al Jazeera. Acordurile reunesc comunitatea de Fulani, denumiți și Peul, ce cuprinde în mod majoritar păstori semi-nomazi, și comunitatea  Dogoni, care sunt constituiți din fermieri sedentari. Cele două grupuri entice s-au confruntat cu diferite situații tensionate de-a lungul istoriei, cauzate de disputele referitoare la modul de acces pe țărm și pe apă, însă conflictele au devenit sângeroase după ce mai mulți atacatori înarmați au început să stârnească acte de violență în regiune, acum mai bine de cinci ani. Aceste acorduri sunt valabile în Koro, o provincie care se învecinează cu Burkina Faso, unde au avut loc cele mai sângeroase evenimente. Zona este în permanență supravegheată de patrulele Națiunilor Unite și de armată. Conform acordurilor, semnatarii s-au angajat să încurajeze membrii comunităților lor să lucreze pentru pace, iertând evenimentele petrecute anterior și răspândind mesaje de comuniune și solidaritate. De asemenea, părțile au fost de acord să „garanteze integritatea fizică, libera circulație a oamenilor,a mărfurilor și a vitelor , precum și să respecte obiceiurile tuturor și să permită etnicilor din toate comunitățile să aibă acces în orașe și zone comerciale, după cum este precizat în comunicat.

Reprezentanții comunităților ”fulani” și ”dogoni” au semnat acordurile de pace pentru a pune capăt violențelor izbucnite în Mali de mai bine de cinci ani. Sursa foto: Twitter / @Menastream

Compania farmaceutică Sanofi va contribui la producția a milioane de doze de vaccin Pfizer împotriva Covid-19 începând din iulie, într-un efort de a contribui la satisfacerea cererii uriașe de doze a vaccinului American, conform CNN.  Compania franceză va furniza peste 100 de milioane de doze de vaccin anul acesta de la fabrica sa germană din Frankfurt, a declarat directorul executiv al gigantului, Paul Hudson, pentru ziarul Le Figaro. Pfizer și partenerul său german BioNTech se luptă, la fel ca alți producători de vaccin pentru combaterea pandemiei de Covid-19 să răspundă cererii uriașe de doze de vaccin, fiind, în prezent, demersul cel eficient pentru stoparea pandemiei. Luna trecută, Sanofi și GlaxoSmithKline, companie farmaceutică a Marii Britanii, au declarat că un vaccin anti Covid-19 pe care îl dezvoltă împreună a arătat un răspuns imun insuficient la persoanele în vârstă, amânând lansarea acestuia pentru sfârșitul anului 2021. “Având în vedere că principalul nostru vaccin întârzie câteva luni, ne-am întrebat cum putem fi de ajutor acum”, a declarat Paul Hudson. Sanofi lucrează, de asemenea, la un alt vaccin candidat împreună cu compania americană Translate Bio, care utilizează tehnologia ARN mesager, similar cu tehnologia abordată de Pfizer și  BioNTech.  Directorul gigantului francez , Paul Hudson, a confirmat într-un  interviu că Sanofi va rămâne dedicată celor două proiecte de vaccin pentru a sprijini producția de doze. 

Departamentul de Stat al SUA analizează o hotărâre a administrației Trump conform căreia China este acuzată de comiterea unui genocid prin reprimarea musulmanilor uiguri din regiunea Xinjiang pentru a se asigura că este valabilă, întrucât procesul de punere sub acuzare nu a urmat toate procedurile impuse, relatează Reuters. Fostul secretar de stat, Mike Pompeo, a făcut demersuri în acest sens săptămâna trecută, cu o zi înainte ca Biden să fie învestit în funcție, în urma unei examinări atente a documentelor disponibile, acuzând Partidul Comunist Chinez de crime împotriva umanității care au vizat populația de uiguri și alte minorități musulmane. China a fost condamnată pe întreg mapamondul  pentru ,,lagărele” sale din Xinjiang pe care le descrie drept „centre de formare profesională”, negând vehement acuzațiile de abuz. Un grup bipartisan de senatori americani a declarat miercuri că a reintrodus legislația menită să împiedice intrarea în Statele Unite a bunurilor realizate cu muncă forțată în regiunea Xinjiang. Tot acest proces apare ca urmare a faptului că pe 27 decembrie Congresul a adoptat o legislație ce impune administrației SUA să stabilească în termen de 90 de zile dacă acțiunile statului chinez pot fi încadrate drept crime împotriva umanității sau genocide. Secretarul de stat al lui Biden, Antony Blinken, a declarat comisiei pentru relații externe în cursul ședinței sale de confirmare săptămâna trecută că este de acord cu acuzația de genocid în privința Chinei.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

A fost 19 aprilie în lume – Prim-ministrul finlandez a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru a contracara fluxul de migranți, Șeful Armatei din Kenya, a murit într-un accident de elicopter iar Junta militară din Burkina Faso a expulzat trei diplomați francezi

Material realizat de Mihai Turcu.  Prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru …