Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Ana Miruna Toma
Președintele Joe Biden a ordonat demararea unei anchete menite să găsească răspunsuri cu privire la originea virusului care provoacă COVID-19, declarând miercuri că agențiile americane de informații urmăresc cursul unor teorii contradictorii, inclusiv posibilitatea unui accident în laboratorul chinezesc din Wuhan, conform Reuters. Agențiile de informații iau în considerare două scenarii probabile, dar încă nu au suficiente probe pentru a infirma sau confirma aceste teorii. Concluziile au fost detaliate într-un raport adresat președintelui Biden, care a solicitat în martie demararea unei anchete care să dovedească dacă noul coronavirus a apărut prin contactul uman cu un animal infectat sau printr-un accident de laborator, potrivit declarației scrise a președintelui. De asemenea, întregul demers a dat credință teoriei conform căreia virusul ar fi putut apărea pe cale artificială, în laboratorul de cercetare chinez, și nu pe cale naturală. Originea virusului rămâne contestată în rândul experților. Primele cazuri cunoscute au apărut în centrul orașului chinez Wuhan în decembrie 2019.
Taiwanul a acuzat China de blocarea unor contracte cu compania germană BioNTech pentru procurarea vaccinurilor anti-COVID-19, într-un schimb de replici intensificat de tensiunile din regiune, conform Reuters. Deși a comandat milioane de doze de vaccin AstraZeneca și Moderna, până acum, doar 700.000 au ajuns în țară, agravând criza epidemiologică. De la debutul campaniei de vaccinare, doar 1% din populație a fost vaccinată, contribuind la numărul crescut de cazuri. Oficialii taiwanezi atribuie imposibilitatea de a încheia contractul cu compania germană BioNTech presiunilor din partea Beijingului, acuzații negate de guvernul chinez. Mai mult, oficialii de la Beijing s-au oferit să ofere doze de vaccin populației taiwaneze, ca dovadă a ,,bunelor intenții”. Deși lucrează la propriul vaccin produs domestic, Taiwanul a solicitat asistența Statelor Unite și a Uniunii Europene pentru a-și gestiona criza sanitară: ,,Din cauza celui mai recent val de răspândire comunitară, avem nevoie de ajutor în procurarea vaccinurilor, până le vom putea folosi pe cele produse domestic”, a declarat Lily L.W. Hsu, secretar general în ministerul de externe taiwanez.
Uniunea Europeană a solicitat în instanță acordarea unei amenzi uriașe companiei AstraZeneca pentru întârzierile de livrare a serului produs de aceasta către statele membre ale blocului european, relatează Euronews. După câteva luni de dispută între Uniunea Europeană și AstraZeneca privind întârzierile importante survenite în procesul de de livrare a vaccinului, miercuri, la Bruxelles, a fost intentat de către UE un proces extrem de mediatizat. În această primă zi, UE l-a acuzat pe producătorul de medicamente că acționează cu rea-credință, oferind transporturi de vaccin altor națiuni, deși se angajase să livreze în regim de urgență în cele 27 de state membre ale blocului.Bruxelles a solicitat instanței să amendeze AstraZeneca cu 10 milioane de euro pentru fiecare neregulă descoperită și să oblige compania să plătească 10 euro pe doză pentru fiecare zi de întârziere, ca despăgubire pentru încălcarea contractului UE, în timp ce solicită o decizie judecătorească pentru livrarea urgentă a dozelor promise.
La doar câteva zile după ce SUA a impus sancțiuni economice și restricții asupra vizelor pentru oficiali din Etiopia și Eritreea, violențele asupra civililor din regiunea Tigray continuă, conform unui reportaj CNN. Conflictul din Tigray, izbucnit în noiembrie 2020, a dus la migrarea forțată a unui număr considerabil de persoane, aflate acum în tabere de refugiați. Aceleași tabere au devenit ținte pentru militarii etiopieni și eritreeni, care au fost văzuți pătrunzând în adăposturi și răpind bărbați de toate vârstele. Conform unor martori intervievați de CNN, în timp ce îi obligau pe bărbați să pătrundă în vehiculele militare, soldații strigau ,,Să vedem dacă America vă mai salvează acum”. Ministrul Informațiilor din Eritreea Yemane Ghebremeskel a negat acuzațiile, precum și veridicitatea reportajelor CNN din trecut pe tema conflictului din Tigray:,, Pentru cât timp o să mai credeți așa-zisele declarații ale martorilor? Există atâtea povești false.” Președintele american Joe Biden a declarat că se arată deosebit de îngrijorat de ,,lanțul de violențe” din Etiopia și a condamnat abuzurile asupra drepturilor omului din Tigray.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a sosit într-o vizită în Iordania, aflandu-se în în ultima etapă a unui tur regional menit să consolideze decizia de încetare a focului, adoptată săptămâna trecută între Israel și Hamas, gruparea palestiniană care conduce Fâșia Gaza, informează Al Jazeera. Cele 11 zile de bombardament au ucis cel puțin 254 de palestinieni, inclusiv 66 de copii, și au rănit alți peste 1.900 în enclava de coastă, potrivit autorităților sanitare. Cel puțin 12 persoane din Israel, inclusiv doi copii, au fost uciși de rachetele lansate de Hamas și alte grupuri armate din Gaza în aceeași perioadă. Vizita lui Blinken la Amman, unde s-a întâlnit miercuri cu regele Abdullah al II-lea, a survenit ca urmare a călătoriilor la Cairo, unde l-a întâlnit pe președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, și pe Ierusalim și Ramallah, unde a ținut întâlniri separate cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu autoritatea palestiniană (PA) Președintele Mahmoud Abbas.
O curte de judecată de la Haga a decis că gigantul petrolier Shell trebuie să își reducă emisiile de CO2 cu 45% până în 2030, compania fiind acuzată că a intensificat criza climatică, relatează Deutsche Welle. Curtea olandeză a argumentat faptul că angajamentul companiei de a-și reduce emisiile cu 20% până în 2030 este insuficient, deoarece nu este suficient de ambițios și realist pentru a îndeplini ținta stipulată în Acordul de la Paris, care limitează creșterea temperaturii globale la 1.5 grade Celsius până la finalul secolului. Decizia curții de la Haga, care generează efect imediat, devine un precedent esențial în combaterea încălzirii globale, deoarece s-a stabilit că nu doar statele, ci și corporațiile trebuie să respecte prevederile Acordului de la Paris. Peer de Rijk, specialist al organizației ,,Prietenii Pământului” din Olanda, care a inițiat plângerea împotriva Shell, a declarat că ,,Până acum era imposibil să tragi la răspundere companiile. Această decizie va avea repercusiuni foarte importante.”
Rusia și Iranul sunt primele două surse de activitate falsă coordonată pe Facebook (FB), potrivit unui nou raport publicat de companie miercuri, relatează CNN. Raportul Facebook, publicat miercuri, arată modul în care mai mulți operatori străini aflați sub acoperire și-au schimbat tactica și au abordat strategii mai complexe de diseminare a informațiilor false, ca răspuns la eforturile companiilor de social media de a contracara conturile false și de a influența calitatea informațiilor aflate în circulație.Facebook a eliminat peste 150 de rețele de activitate falsă coordonată începând cu 2017, conform aceluiași raport. Douăzeci și șapte de astfel de rețele de influență au fost identificate aparținând Rusiei, douăzeci și trei Iranului, în timp ce alte nouă provin din Statele Unite. SUA rămâne ținta principală pentru campaniile de influență străină, se arată în raportul Facebook, evidențiind 26 de astfel de eforturi realizate de o varietate de surse din 2017 până în 2020. Giganții din social-media precum Facebook au răspuns unor astfel de amenințări prin angajarea mai multor moderatori de conținut și stabilirea de noi politici de platformă privind activitatea falsă.
Fostul consilier al premierului britanic Boris Johnson, Dominic Cummings, a declarat că acesta este ,,nepotrivit pentru postul de conducere”, conform Deutsche Welle. În cadrul audierii dintr-o comisie parlamentară britanică, Cummings a fost întrebat despre gestionarea pandemiei de către guvernul lui Boris Johnson, acesta declarând că îl blamează pe premierul conservator pentru răspunsul nepotrivit al autorităților cu privire la situația epidemiologică: ,,Prim-ministrul știa că îl învinovățesc pentru gestionarea situației și chiar așa era”, a mai afirmat Cummings în fața comisiei parlamentare, adăugând faptul că relația dintre cei doi s-a deteriorat semnificativ la sfârșitul lunii octombrie. ,,Adevărul este că noi, miniștrii, oficialii și consilierii cu experiență, nu ne-am ridicat la standardele rezonabile la care poporul britanic este îndreptățit să se aștepte din partea guvernului într-o astfel de criză”, a mai afirmat Cummings.
Franța a declarat miercuri că persoanele care sosesc în țară din Marea Britanie vor trebui să intre în carantină obligatorie, ca urmare a îngrijorărilor produse de tulpina indiană de coronavirus care circulă și în Marea Britanie, informează publicația Euronews. Măsura anunțată miercuri va intra în vigoare de luni, 31 mai.Anunțul vine după ce Germania a interzis toate călătoriile neesențiale în Marea Britanie la începutul acestei săptămâni. Până în prezent, doar 16 țări aveau cerințe obligatorii de carantină pentru a intra pe teritoriul francez, iar Marea Britanie nu se afla printre acestea. Conform normelor actuale, călătorii din Marea Britanie cu vârsta de peste 11 ani trebuie să prezinte un test PCR negativ efectuat cu mai puțin de 72 de ore înainte de plecare, potrivit site-ului web al consulatului francez. Deși numărul cazurilor zilnice din Marea Britanie rămâne scăzut, în jur de 2.500 pe zi, comparativ cu aproape 70.000 de infectări zilnice în timpul celui de-al doilea val al pandemiei, acesta a crescut ușor în ultimele săptămâni.
