Material realizat de Delia Afilipoaie și Doina Bulearcă
Miniștrii din Ciad, Mali, Mauritania și Niger au anulat discuțiile cu Uniunea Europeană în ultimul moment, favorizând întâlnirile bilaterale cu diplomatul șef al blocului, Josep Borrell, conform Euractiv. Discuția urma să abordeze situația haotică și îngrijorătoare din regiunea Sahel, cauzată în urma loviturilor de stat din Mali și Burkina Faso. Instabilitatea în regiune a crescut în ultimele zile, după ce armata din Burkina Faso a anunțat că l-a înlăturat pe președintele Roch Kabore, a suspendat constituția, a dizolvat guvernul, iar parlamentul a închis granițele țării. Statutul misiunii de apărare și securitate a Uniunii Europene în Sahel a devenit din ce în ce mai incert în urma celor două lovituri de stat din Mali din ultimii doi ani și a dorinței juntelor de a construi legături puternice cu Rusia. Prezența armatei franceze în Sahel a devenit din ce în ce mai nepopulară, iar mulțimile care susțin lovitura din capitala Burkina Faso au arborat steaguri rusești și au cerut ca reprezentanții Franței să părăsească țara.
Președintele Vladimir Putin s-a întâlnit virtual cu lideri de afaceri din companii italiene de top, în ciuda tensiunilor dintre Moscova și Occident cu privire la Ucraina și NATO, informează Euronews. Președintele a etichetat Italia drept unul dintre principalii săi parteneri economici, țara mediteraneană aflându-se pe locul trei în rândul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește volumul comerțului. Printre firmele invitate s-au numărat giganții energetici Eni și Enel, producătorul de anvelope Pirelli, precum și băncile UniCredit și Intesa Sanpaolo și compania de asigurări Generali. Eni a fost singura companie care a decis să nu participe. De asemenea, niciun oficial guvernamental nu a fost prezent. Putin a declarat că Rusia este „un furnizor de resurse energetice pentru consumatorii italieni de încredere”. Prețurile gazelor au crescut în această iarnă, iar guvernul Rusiei este suspectat că a profitat de tensiunea pieței, pentru a reduce livrările și a crește prețurile.
Un soldat al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul într-o fabrică militară din centrul țării, din motive necunoscute, ucigând cinci persoane și rănind alte cinci, relatează Al Jazeera. Printr-un comunicat al poliției s-a transmis că incidentul a avut loc la primele ore ale zilei la Dnipro, la fabrica de rachete Pivdenmash (Uzina Yuzhny Machine-Building Yuzhmash), în timp ce armele erau eliberate gardienilor la începutul schimbului. Ministerul de Interne a declarat că atacatorul a deschis focul cu o pușcă de asalt Kalașnikov iar apoi a fugit de la fața locului. Atacul a venit într-un moment sensibil pentru armata Ucrainei.
Gigantul energetic australian Woodside a anunțat că se retrage din Myanmar, informează ABC. Decizia a venit la aproape un an după ce armata din Burm a preluat puterea printr-o lovitură de stat ilegală. Compania a fost supusă unei presiuni intense din cauza implicării sale în dezvoltarea majoră a gazelor de adâncime, despre care activiștii au considerat că va fi extrem de profitabilă pentru junta militară. Cu toate că și-a suspendat operațiunile în Myanmar în urmă cu aproximativ 11 luni, compania va începe acum să se retragă din contractele de explorare rămase cu Myanmar Oil and Gas Enterprise (MOGE). Într-o declarație separată pe site-ul oficial al companiei, reprezentanții au transmis: „Woodside condamnă încălcările drepturilor omului. Am urmărit cu o îngrijorare crescândă evenimentele din 1 februarie 2021 (…) Woodside sprijină poporul din Myanmar și sperăm să vedem o călătorie pașnică către democrație”.
Oficialii Statelor Unite ale Americii și NATO au oferit guvernului Rusiei răspunsuri scrise cu privire la cerințele de securitate, anunță Politico. Liderii occidentali au considerat multe dintre revendicări drept nefondate. Administrația din SUA a răspuns la cererile recente ale Rusiei liderilor ruși de garanții de securitate ample, inclusiv retragerea forțelor NATO din Europa de Est și asigurări dure că Ucraina nu va adera niciodată la alianță. De asemenea, reprezentanții NATO au formulat propriul răspuns scris la un set separat de cerințe pe care oficialii rușii le-au transmis alianței. Oficialii de la Moscova au emis cererile sub forma unor „tratate” de securitate propuse. Deși conținutul răspunsurilor occidentale nu a fost publicat, liderii au declarat că nu au făcut nicio concesie cu privire la anumite cereri ale Rusiei, cu toate că sunt dispuși să discute despre alte propuneri. Oficialii au exercitat, de asemenea, eforturi pentru a afișa un front unit pe fondul dezacordurilor continue între aliați, cu privire la modul exact de pedepsire a guvernului Rusiei în cazul unei invazii.
Un nou subtip al variantei Omicron de COVID-19, BA.2, a fost detectat în mai mult de 40 de țări, relatează Deutsche Welle. Încă nu se este cunoscut impactul pe care acest nou subtip îl are asupra persoanelor infectate, dar conform răspândirii rapide a acestuia este deja considerat mai contagios decât varianta originală de Omicron. Doar în Regatul Unit au fost detectate 400 de cazuri până la data de 10 ianuarie. Încă nu sunt destule dovezi pentru a determina dacă varianta BA.2 a Omicron cauzează simptome mai severe decât varianta precedentă, BA.1.
Reprezentanții guvernului francez au declarat că vor închide o publicație media online condusă de activiști și un website musulman, raportează Reuters. Publicația media și website-ul au fost catalogate ca fiind în contradicție cu „valorile naționale” Aceste publicații media sunt doar ultimele două dintr-un șir de 12 închideri a organizațiilor și a grupurilor în ultimii doi ani, fiind observată o tendință de creștere, în măsura în care doar șapte publicații au fost închise în perioada 2016-2019, potrivit arhivelor publice franceze. Avocatul Noémie Levain, afiliată organizației pentru drepturi digitale La Quadrature du Net, a declarat că „procesul de decizie este opac. Poliția poate desemna ceva musulman ca fiind problematic chiar dacă nu este violent și pot face același lucru cu activismul care apelează la protestare.”
Forțele kurde din Siria susținute de Statele Unite ale Americii au declarat că au preluat controlul asupra închisorii Ghwayran din orașul Hasaka, relatează France 24. Închisoarea, care era inițial sub controlul unei administrații kurde, a fost atacată de gruparea teroristă Statul Islamic. Declarațiile reprezentanților kurzi nu au inclus informații despre cei 850 de minori care trăiau în închisoarea ce găzduiește aproape 5.000 de prizonieri. Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale de ajutor și-au exprimat îngrijorarea asupra soartei minorilor ce au fost în mijlocul schimburilor de foc. Atacul Statului Islamic asupra închisorii este considerat cel mai sofisticat atac al organizației teroriste de când aceasta a fost învinsă în Siria acum trei ani. Au fost raportate 181 de decese în urma atacului, dintre care 124 aparținând grupării teroriste, 50 luptătorilor kurzi și șapte civili.