Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 27 ianuarie în lume – Oficialii Statelor Unite ale Americii au respins solicitarea guvernului Rusiei de a interzice aderarea Ucrainei la NATO, în Honduras a fost aleasă prima femeie președinte, iar protestele au început din nou în Polonia după ce o femeie, căreia i s-a refuzat întreruperea sarcinii, a murit
Susținători ai "Avortului Fără Frontiere" protestează în fața Înaltei Curți Constituționale din Varșovia. Sursă foto: Czarek Sokotowski/AP

A fost 27 ianuarie în lume – Oficialii Statelor Unite ale Americii au respins solicitarea guvernului Rusiei de a interzice aderarea Ucrainei la NATO, în Honduras a fost aleasă prima femeie președinte, iar protestele au început din nou în Polonia după ce o femeie, căreia i s-a refuzat întreruperea sarcinii, a murit

Material realizat de Ilinca Bîrcă și Lara Popescu

Secretarul de stat din SUA a anunțat respingerea solicitării guvernului Rusiei de a interzice aderarea Ucrainei la NATO, conform BBC. Secretarul de stat, Antony Blinken, a oferit guvernului de la Moscova un răspuns formal la cererile de garanții de securitate solicitate pentru a rezolva situația tensionată din Ucraina. Blinken nu a făcut niciun fel de concesii, dar a afirmat că acesta oferă liderilor Rusiei „o viitoare cale diplomatică importantă, în cazul în care Rusia decide să o aleagă.” Ministrul de externe al statului rus, Serghei Lavrov, a declarat că președintele Putin urmează să evalueze răspunsul lui Blinken și va oferi un verdict abia după ce a analizat întreaga situație. Chiar dacă documentul, elaborat de oficiali din Statele Unite și NATO, nu abordează interesul principal al liderilor ruși legat de expansiunea alianței militare în Europa de Est, Lavrov a afirmat inițial că actul „oferă speranță pentru începutul unei conversații serioase.”

Foști judecători și anchetatori renumiți au cerut Organizației Națiunilor Unite să investigheze crimele care au avut loc în 1988 în Iran și rolul pe care l-a avut președintele Raisi în conflict, informează Reuters. O scrisoare semnată de 460 de persoane a cerut Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, să deschidă o anchetă privind „masacrul” din 1988 al prizonierilor politici din Iran, incluzând presupusul rol al actualului președinte al Iranului, Ebrahim Raisi. Semnatarii scrisorii sunt figuri proeminente din sectorul judiciar, printre care se numără și un fost președinte al Curții Penale Internaționale, Sang-Hyun Song, și un fost ambasador al Statelor Unite ale Americii pentru justiție penală globală, Stephen Rapp. Raisi a fost deja sancționat de către Curtea Supremă a Statelor Unite pentru mai multe evenimente din trecutul său, printre care și presupusa sa implicare ca unul dintre cei patru judecători care au supervizat crimele din 1988.

Forțele kurde, sprijinite de armata Statelor Unite ale Americii, au recucerit închisoarea siriană invadată de luptătorii organizației teroriste ISIS, conform CNN. Forțele Democratice Siriene (FDS) au reușit, cu ajutorul forțelor americane, să recapete controlul închisorii atacate săptămâna trecută de ISIS. Închisoarea aflată în nord-estul Siriei a fost vizată deoarece în aceasta erau închiși mii de membrii ai organizației teroriste, majoritatea fiind arestați în urma înfrângerii din 2019 a „Califatului”. Asediul închisorii s-a presupus a fi cel mai mare atac coordonat al grupării ISIS din ultimii trei ani. Atacul asupra închisorii, care a fost plănuit pe parcursul a șase luni, a alimentat temerile unei reapariții a grupului terorist. 

Cel mai bătrân membru al Curții Supreme a Statelor Unite ale Americii, judecătorul Stephen Breyer, l-a informat pe președintele Joe Biden de intenția sa de a se pensiona, relatează Politico. Judecătorul Breyer, în vârstă de 83 de ani, și-a exprimat intenția de a se retrage din funcția sa, oferindu-i astfel președintelui Biden prima sa șansă de a nominaliza un membru a celei mai înalte insituții judiciare a statului. Biden a refuzat să discute despre acest subiect, așteptând ca Breyer să își anunțe în mod oficial pensionarea. Decizia lui Breyer a venit după mai mult de un an de presiuni din partea activiștilor liberali care i-au cerut judecătorului, împuternicit în trecut de către președintele Bill Clinton, să se retragă pentru a-i oferi președintelui Biden șansa să numească un jurist, cu scopul de a determina o schimbare în Curtea Supremă. În timpul campaniei sale prezidențiale din 2020, Biden a promis ă nominalizeze o femeie de culoare pentru Curtea Supremă.

Soldații Iordaniei au omorât 27 de traficanți de droguri care au încercat să treacă granița cu Siria, relatează Reuters. Un purtător de cuvânt al armatei a declarat că cei 27 de traficanți erau înarmați când au încercat să treacă granița în timpul unei furtuni de zăpadă, purtând cu ei o cantitate mare de amfetamine. Acesta este doar unul dintre numărul crescut de incidente de acest tip din ultimul an, multe dintre ele implicând schimburi de focuri. Granița principală a Iordaniei cu Siria, o rută regională majoră care permite comerțul între țările din regiune, estimat la miliarde de dolari, a fost utilizată în ultima perioadă și de către traficanții de droguri care își ascund marfa în camioanele din Siria care se îndreaptă spre piața Golfului. Drept urmare, armata iordaniană a înăsprit regulile de gestionare a traficanților. 

Xiomara Castro a fost aleasă prima femeie președinte din Honduras, informează Al Jazeera. Xiomara Castro a depus joi jurământul ca prima femeie președinte a Hondurasului, preluând funcția pe fondul incertitudinii crescânde cu privire la posibilitatea de a guverna în contextul unei crize legislative care se desfășoară, precum și a altor provocări. Castro, liderul în vârstă de 62 de ani al partidului de stânga Libre, a câștigat alegerile din 28 noiembrie cu o marjă mare. Ea a depus jurământul joi după-amiază în timpul unei ceremonii pe stadionul național din capitala, Tegucigalpa, în mijlocul a câteva mii de hondurieni care fluturau steaguri în semn de susținere. În discursul său de inaugurare, noul șef al statului a promis că va aborda corupția, sărăcia și inegalitatea, subiecte care au fost îndelung ignorate de administrația anterioară.

Liderii cubanezi au acuzat peste 700 de cetățeni de proteste antiguvernamentale, informează BBC. Oficialii cubanezi au declarat că peste 700 dintre persoanele care au participat la protestele antiguvernamentale de anul trecut au fost acuzate de infracțiuni, inclusiv sediție, vandalism, furt și tulburări ale spațiului public. Parchetul a declarat că 172 de persoane au fost deja judecate și condamnate. Mii de persoane au manifestat pe insula condusă de comuniști în iulie anul trecut pentru a-și exprima furia față de penuria de alimente și medicamente, de creșterea prețurilor și de modul în care guvernul a gestionat pandemia. În total, 710 persoane s-au confruntat cu acuzații, majoritatea acestora fiind ținute în detenție în asteptarea proceselor de judecată.

Guvernul de tranziție din Danemarca a solicitat retragerea trupelor din Mali, în urma eșecului statului de a organiza alegeri, relatează Al Jazeera. Decizia vine pe fondul tensiunilor în creștere, după ce mai multe țări au impus sancțiuni împotriva Mali pentru că nu a organizat alegeri în urma a două lovituri de stat militare. Tensiunile au escaladat și în urma acuzațiilor conform cărora autoritățile de tranziție din Mali au contractat militari privați ai Grupului Wagner, susținut de Rusia, despre care anumiți lideri din Uniunea Europeană au declarat că este incompatibil cu misiunea lor. Danemarca a trimis 105 militari în Mali pe 18 ianuarie pentru a se alătura unei misiuni de forțe speciale europene, cunoscută sub numele de Takuba, înființată pentru a ajuta autoritățile din Mali să abordeze grupurile armate. Dar guvernul malian a declarat săptămâna aceasta că a fost surprins de prezența daneză, deoarece încă nu a fost luată o decizie cu privire la cererea autorităților daneze, depusă în luna iunie anul trecut, de a-și desfășura activitatea în țară.

Protestele au izbucnit în Polonia după moartea unei femei căreia i s-a refuzat întreruperea sarcinii, relatează The Guardian. Protestele au izbucnit în mai multe orașe din Polonia după moartea unei femei în vârstă de 37 de ani, căreia i s-a refuzat efectuarea avortului, la un an de când țara a introdus una dintre cele mai restrictive legi privind avortul din Europa. Pe străzile din Varșovia, marți seara, protestatarii au depus coroane de flori și felinare în memoria lui Agnieszka T, femeia care a murit. Femeia era însărcinată cu gemeni când bătăile inimii unui făt s-au oprit și medicii au refuzat să efectueze procedura de întrerupere a sarcinii. Într-o declarație, familia ei a acuzat guvernul că are „sânge pe mâini”. Alte proteste sunt planificate în Częstochowa, orașul din sudul Poloniei de unde femeia era originară.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 3 august în lume – Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un război nuclear din cauza Ucrainei, UE confirmă reluarea negocierilor cu Iranul, Fostul cancelar al Germaniei a fost criticat pentru întâlnirea sa cu Vladimir Putin

Material realizat de Meda Dragomir Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un …