Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 26 ianuarie în lume – UE cere explicații companiei AstraZeneca pentru întârzierile livrării vaccinului anti-coronavirus, Olanda se confruntă cu proteste violente împotriva măsurilor de restricție, iar Facebook promite că va explica cum au fost prioritizate reclamele din campania electorală prezidențială din SUA

A fost 26 ianuarie în lume – UE cere explicații companiei AstraZeneca pentru întârzierile livrării vaccinului anti-coronavirus, Olanda se confruntă cu proteste violente împotriva măsurilor de restricție, iar Facebook promite că va explica cum au fost prioritizate reclamele din campania electorală prezidențială din SUA

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a semnat luni un ordin executiv pentru anularea unei interdicții controversate ce fusese adoptată în timpul administrației Trump și viza persoanele transgender care serveau în armată. Decizia a fost salutată de susținătorii comunității LGBTQ, aceasta îndeplinind, totodată, una dintre promisiunile campaniei electorale, informează Reuters. Avându-i alături pe vicepreședintele Kamala Harris, secretarul apărării Lloyd Austin și pe șeful Statului Major al armatei americane, Mark Milley, Biden a semnat ordinul executiv în Biroul Oval. Președintele SUA a declarat apoi pe profilul său de Twitter că ,,America este mai sigură atunci când toți cei calificați pentru a servi pot face acest lucru în mod deschis și cu mândrie”. Fostul președinte democrat, Barack Obama, a permis în 2016 persoanelor transexuale să facă parte din armată și să primească îngrijiri medicale special pentru sexele în tranziție, însă președintele republican Donald Trump le-a înghețat recrutarea, permițându-le în același timp să facă parte în continuare din personalul de serviciu. Atunci când Trump a anunțat această interdicție în 2017, pe contul personal de Twitter, a declarat că armata trebuie să se concentreze pe „victoria decisivă și copleșitoare”, fără a fi împovărată de „costurile medicale imense și de perturbarea” cauzată de înrolarea personalului ce aparține comunității trans. În prezent, aproximativ 1,3 milioane de cetățeni activi servesc în armata SUA, arată datele Departamentului Apărării. Nu există cifre oficiale privind numărul de membri transexuali, dar institutul de cercetare politică din SUA, Rand Corp, a estimat în 2016 că aproximativ 2.450 de membri ai serviciului activ erau transgender.

Facebook a șters o postare a primului ministru israelian, Benjamin Netanyahu, și a suspendat chatbot-ul asociat profilului său pentru că acesta încălca politica de confidențialitate a companiei, potrivit CNN. Utilizatorii care au vizitat pagina de Facebook a prim-ministrului au primit un mesaj automat, care reprezenta un mesaj direct din partea sa, după ce au accesat un link cu informații despre coronavirus. Mesajul afișat din partea premierului Benjamin Netanyahu informa populația ca în cazul în care oamenii au prieteni sau membri ai familiei în vârstă de cel puțin 60 de ani și care nu au fost încă vaccinați, pot scrie un răspuns în caseta special destinată, în care să cuprindă numele și numărul de telefon, iar liderul israelian îi va contacta personal pentru a-i convinge să accepte vaccinul. După ce a luat măsuri, Facebook a declarat, printr-un purtător de cuvânt, că politica de confidențialitate a platformei de socializare nu permite partajarea de informații cu caracter medical. Purtătorul de cuvânt a mai adăugat și că Facebook a eliminat postarea contravențională și a suspendat temporar botul Messenger, cel care împărtășea acest conținut. Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a emis o declarație ca răspuns, afirmând că scopul acestui mesaj a fost să încurajeze israelienii cu vârsta peste 60 de ani să se vaccineze pentru a-și salva viața și pentru a contribui la revenirea stilului de viață anterior pandemiei. 

Poliția a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor ce nu își doresc instaurarea stării de urgență în mai multe orașe olandeze, în cea de-a doua noapte de revolte împotriva măsurilor de distanțare socială pricinuite de creșterea exponențială a riscului pandemic, informează Euronews. Cel puțin 70 de persoane au fost arestate în timp ce forțele de ordine au fost mobilizate în toată țara pentru a preveni repetarea tulburărilor din noaptea de duminică. Aceste proteste coincid cu primul weekend în care noi restricții naționale pentru combaterea pandemiei de coronavirus au fost impuse între orele 21:00 și 04:30. Primarul orașului-port Rotterdam a emis un ordin de urgență prin care îi instruia pe locuitorii din centrul orașului să părăsească zona, în timp ce ofițerii se confruntau cu grupuri de protestatari. Au existat, de asemenea, raportate acte de violență și arestări multiple în orașul sudic Geleen, lângă Maastricht, precum și în Zwolle, în nord-estul țării. Poliția a declarat că alte câteva proteste în Haga și în Amsterdam s-au încheiat după câteva ore. Manifestațiile continuă după ce duminică seară au avut loc proteste în cel puțin 10 orașe din Olanda.

Firma Dominion Voting Systems, care a furnizat sisteme electronice de votare la alegerile prezidențiale din 2020 din Statele Unite ale Americii, l-a trimis în judecată pe Rudy Giuliani, cunoscutul avocat și confident al lui Donald Trump, conform BBC. Compania solicită până la 1.3 de miliarde de dolari în daune, deoarece consideră că Rudy Giuliani a folosit Twitter-ul și aparițiile media pentru a promova ideea conform căreia Dominion a modificat voturile alegătorilor din mai multe state, generând un rezultat fals al procesului electoral. Conform informațiilor furnizate pentru demararea procesului, în urma acuzațiilor de falsificare a buletinelor de vot, firma Dominion Voting Systems a alocat aproximativ 500.000 de dolari pentru firme de securitate privată, care au avut rolul de a proteja angajații de abuzuri și chiar amenințări cu moartea. Legile privind defăimarea din SUA diferă față de cele europene, întrucât acestea impun ca reclamantul să dovedească faptul că au existat afirmații defăimătoare și măsura în care acestea au afectat compania. Giuliani este deja al doilea avocat al fostului președinte care a fost trimis în judecată de Dominion, după Sidney Powell, căruia i se solicită aceeași suma în daune, anume 1.3 miliarde de dolari.

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, este pe cale să demisioneze din fruntea guvernului, pe fondul criticilor aduse felului în care a gestionat situația pandemică, relatează BBC. Decizia premierului italian vine la scurt timp după ce a câștigat votul de încredere în camera inferioară a parlamentului, obținând și o majoritate simplă în Senat. În acest context, după înmânarea demisiei, Giuseppe Conte se așteaptă să primească un mandat mai puternic din partea președintelui, care i-ar permite formarea unei majorități mai stabile în Senat. În cazul în care atât Conte, cât și un următor premier nu ar reuși să construiască o majoritate mai puternică, s-ar declanșa alegerile anticipate. Criza politică ce a cuprins Italia a fost declanșată de retragerea de către fostul prim-ministru Matteo Renzi a partidului său Italia Viva din cadrul coaliției, impunând noi condiții lui Conte, precum felul în care va fi cheltuit pachetul de redresare economică provenit de la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a solicitat explicații din partea companiei AstraZeneca, din cauza întârzierilor în furnizarea vaccinurilor, în ciuda faptului că blocul european a achitat deja suma de 336 de milioane de euro pentru onorarea contractului, relatează Deutsche Welle. Oficialii europeni au solicitat o întâlnire cu reprezentanții AstraZeneca luni, după ce compania a anunțat că vor există întârzieri în livrarea vaccinurilor către Uniunea Europeană. ,,Ne dorim ca acest contract să fie respectat până la capăt”, a declarat comisarul pentru sănătate Stella  Kyriakides, adăugând că răspunsurile companiei la ,,întrebările importante’’ nu au fost satisfăcătoare. Reprezentanții UE au pretins că au dreptul contractual de a accesa conturile AstraZeneca pentru a verifica nivelurile de producție și livrare. În luna august, Uniunea Europeană a achitat 336 de milioane de dolari către compania anglo-suedeză Astra-Zeneca, pentru a-și asigura accesul la 300 de milioane de doze, promisiune care nu pare că va fi îndeplinită, afirmă oficialii europeni. 

Facebook a anunțat că va împărtăși detalii cu cercetători despre felul în care reclamele electorale au fost targetate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA din 2020, conform Reuters. Gigantul media a anunțat că va disemina detalii despre criteriile de targetare, precum domiciliul și interesele, utilizate ulterior pentru reclame politice și materiale care promovau probleme sociale. Cercetătorii pot aplica pentru a avea acces la informații prin platforma Facebook Open Research & Transparency (FORT) începând cu 1 februarie, iar Facebook a adăugat faptul că pachetul de date disponibile va include mai mult de 1 milion de reclame electorale, active între 3 august și 3 noiembrie 2020. Atât Facebook, cât și Google au încetat să mai promoveze alegeri electorale pe platformele lor, în urma alegerilor prezidențiale, drept măsură de a combate dezinformarea în mediul online.

Serbia a deschis 200 de centre de vaccinare în întreaga țară, începând inocularea cu vaccinul Sinopharm, provenit din China, după ce aliații europeni nu au reușit să trimită decât câteva mii de doze, conform Deutsche Welle. Beijingul a trimis aproximativ 1 milion de doze ale vaccinului Sinopharm către Serbia, acestea fiind așteptate de președintele Alexander Vucic la aeroport, într-o încercare de a-și reafirma recunoștința și de a întări relația bilterală: “Cel mai eficient vaccin este cel pe care deja îl avem”, a afirmat ministrul Administrației Publice, Marija Obradovic. Președintele Vucic a afirmat că Serbia va începe producerea domestică a vaccinului rusesc anti-COVID Sputnik V, iar echipamentele necesare vor fi furnizate de Moscova. Conform politologului   Jaksa Scekic, atât China, cât și Rusia au instrumentalizat distribuirea vaccinurilor pentru scopuri politice.

Organizația Națiunilor Unite a cerut guvernului din Sri Lanka să întrerupă demersurile vizate de  politica sa care prevede incinerarea forțată a victimelor care și-au pierdut viața din cauza coronavirusului, practică declarată contrară credințelor musulmanilor din țară și a altor populații minoritare, relatează Al Jazeera. Ignorând directivele Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la condițiile de înmormântare și incinerare, Sri Lanka a decis ca incinerarea să fie obligatorie începând din martie anul trecut pentru persoanele care mor sau sunt suspectate că au murit din cauza coronavirusului. Experții ONU în domeniul drepturilor omului au declarat luni că această politică ar putea alimenta prejudecățile deja existente, intoleranța și violența. Impunerea incinerării ca singură opțiune de tratare a corpurilor confirmate sau suspectate de COVID-19 echivalează cu o încălcare a drepturilor omului, după cum au declarat oficialii ONU, întrucât nu există dovezi medicale sau științifice efectuate în Sri Lanka sau în alte țări, care să ateste că înmormântarea cadavrelor duce la un risc crescut de răspândire a bolilor transmisibile, cum ar fi COVID-19. Totodată, experții ONU au menționat că, în timp ce guvernul a însărcinat autoritățile sanitare să exploreze opțiunile de înmormântare pe fondul pandemiei, sfatul unui grup de specialiști de a include atât înmormântarea, cât și incinerarea ca opțiuni, ar fi fost ignorat. De asemenea, și organizația non-guvernamentală Amnesty International a cerut autorităților să „respecte dreptul minorităților religioase de a își îndeplini riturile finale” în conformitate cu propriile tradiții.

Ministerul Indiei pentru Electronică și Tehnologia Informației a început noi demersuri pentru a permanentiza interzicerea aplicării aplicației video TikTok și a altor 58 de aplicații chineze în iunie, conform publicației  Al Jazeera. Guvernul indian a oferit inițial celor 59 de aplicații șansa de a-și explica poziția cu privire la respectarea politicilor de confidențialitate și securitate, a raportat luni Times of India. Companiile, care includ populara aplicație video ByteDance TikTok, precum și WeChat, produs de Tencent Holdings și UC Browser al gigantului Alibaba, au fost rugate să răspundă la o listă de întrebări, informează publicația indiană. Ordinul ministerului atestă că aplicațiile prejudiciază suveranitatea și integritatea Indiei,  securitatea statului și ordinea publică, iar acest decret a survenit ca urmare a unor ciocniri violente cu trupele chineze, desfășurate anul trecut într-o zonă de frontieră contestată în Himalaya și în timpul căruia au fost uciși 20 de soldați indieni.  În septembrie, India a interzis alte 118 aplicații mobile, inclusiv popularul joc video PUBG, produs de compania Tencent. Momentan, conducerea ByteDance nu a oferit un răspuns cu privire la situația legată de interzicerea aplicației Tik Tok.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 feburarie în lume – Liderul opoziției georgiene este arestat, Marea Britanie acceptă amânarea ratificării tratatului Brexit de către UE, iar Iranul anunță interzicerea accesului la transmisia video de la siturile sale nucleare

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma Liderul opoziției din Georgia, Nika Melia, a …