Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu și Theodora Cristea
Întâlnirea oficială dintre Joe Biden și Vladimir Putin a fost programată pe data de 16 iunie la Geneva, informează Reuters. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că „liderii vor avea în vedere în cadrul discuțiilor spectrul complet al problemelor presante, pe măsură ce încercăm să restabilim previzibilitatea și stabilitatea relației dintre SUA și Rusia”. Din punctul de vedere al Washingtonului aceste discuții sunt principala cale prin care pot fi adresate interferențele din timpul alegerilor prezidențiale, atacurile cibernetice și abuzurile asupra drepturilor omului din Ucraina. De partea cealaltă, Moscova își propune să aducă în discuție stabilitatea nucleară, posibilități de cooperare împotriva pandemiei de COVID-19 și implicarea în conflicte regionale. Pentru Casa Albă este importantă evidențierea schimbării de abordare dintre fostul președinte, Donald J. Trump, și actualul lider în ceea ce constau relațiile cu Rusia, în timp ce Kremlinul își dorește excluderea completă a SUA din conflictul regional dintre Rusia și Ucraina.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a declarat că Washingtonul va aloca un buget de 75 de milioane de dolari americani pentru a ajuta palestinienii afectați de bombardamentul de 11 zile al Israelului asupra Fâșiei Gaza, informează Al Jazeera. Declarația a venit în timpul unei conferințe de presă la care participa și președintele Autorității Naționale Palestiniene, Mahmud Abbas, liderul american adăugând că angajamentul SUA mai include și 5.5 milioane de dolari pentru „asistare imediată în urma dezastrului” și 32 de milioane de dolari alocate către Agenția ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni. Blinken a confirmat intențiile Statelor Unite de a „reconstrui” relațiile cu Palestina, accentuând importanța menținerii și dezvoltării unor relații pașnice ce au la bază armistițiul semnat la finele săptămânii trecute. Liderul american a menționat, de asemenea, importanța implicării și angajamentului ambelor state implicate în acest conflict. Declarația vine în urma unei conferințe de presă anterioare la care alături de Blinken a participat primul-ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, și în cadrul căreia cel din urmă a evitat discuțiile pe tema unui proces de pace de lungă durată între cele două state din Orientul Mijlociu.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) riscă ,,paralizarea” operațiunilor din cauza lipsei de finanțare, raportează Reuters. Conform declarației principalului expert în situații de urgență, Michael Ryan, către miniștrii sănătății ai statelor membre, organizația este împotmolită într-o lipsă de finanțare care împiedică deja operațiunile. Ryan a menționat cererea OMS din februarie de 1.96 de miliarde de dolari americani pentru a finanța intervenția necesară împotriva pandemiei pe durata acestui an, afirmând că ,,deficitul de finanțare de peste 70%, luând în considerare numai fondurile primite, a lăsat organizația în pericol iminent de a nu putea susține funcțiile de bază pentru prioritățile urgente.” Acesta a continuat: ,,această subfinanțare și alocare a fondurilor riscă să paralizeze capacitatea OMS de a oferi un sprijin rapid și flexibil statelor, având deja consecințe asupra operațiunilor actuale.”
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat public dorința de a invita opoziția din Belarus la următorul summit G7, cel găzduit de Marea Britanie, relatează Reuters. O purtătoare de cuvânt a gazdelor a declarat că în ciuda intențiilor liderilor politici de a discuta despre „comportamentul nesăbuit și periculos al Belarusului”, la momentul de față nu există nicio intenție de a mai invita participanți la întrunirea G7 de la Cornwall. Intenția președintelui francez vine din dorința de a susține și a facilita tranziția statului cu capitala la Minsk către un regim democratic. Acesta a declarat: „G7 este un club al democrațiilor și este important ca în actualul context să îi susținem pe oponenții regimului Lukashenko”. Un membru oficial al cabinetului prezidențial al lui Macron a dezvăluit intențiile liderului vest-european de a o invita pe lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhounskaya, la întâlnirea de la Cornwall, pentru ca situația din statul est-european să fie înțeleasă și abordată corespunzător. La momentul de față, Tsikhounskaya se află în exil în Lituania, pe teritoriul Uniunii Europene.
Consiliul Gardienilor din Iran a fost acuzat de ,,aranjarea” alegerilor prezidențiale din iunie prin limitarea listei de candidați eligibili la doar 7 persoane, aceștia fiind candidați conservatori și radicali, relatează The Guardian. Conducerea statului Iran a fost acuzată de o intervenție transparentă, după ce majoritatea candidaților reformiști au fost eliminați din cursa pentru funcția de președinte. Președintele curent, Hassan Rouhani, a criticat decizia, declarând că ,,participarea unui număr redus de candidați nu este în interesul nimănui,” în special al partidelor politice. Președintele nu a fost singurul care a criticat lista publicată de Consiliul Gardienilor, alăturându-se politicienilor care au numit mișcarea o încercare clară de a controla rezultatul alegerilor. Lista celor 7 candidați include favoritul clar al alegerilor, Ebrahim Raisi, actualul șef al sistemului judiciar, alături de Mohsen Razaei, Abdolnasser Hemmati, Saeed Jalili, Alireza Zakani, Amir-Hossein Ghazizadeh Hashemi și Mohsen Mehralizadeh. Cetățenii care își propun să voteze împotriva candidaților conservatori au de ales dintre Hemmati, Mehralizadeh sau un boicot.
Rusia a amenințat că va încetini și împiedica accesul la Google din cauza ,,conținutului interzis” pe care firma refuză să îl șteargă, afirmă BBC. Serviciul de monitorizare a presei din Rusia, Roskomnadzor, a amenințat că va încetini viteza Google dacă nu va șterge ceea ce aceștia numesc ,,conținut ilegal,” oferind companiei un termen limită de 24 de ore pentru a șterge videoclipuri care fac referire la droguri, violență și extremism. Cele 12 videoclipuri includ îndemnuri către publicul rus de a participa la protestele neautorizate care au avut loc în ianuarie pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi. Deși Google (care deține YouTube) a declarat că platforma primește astfel de cereri de la diverse guverne din jurul lumii și că acestea necesită decizii juridice oficiale pentru a fi îndeplinite, compania ar putea fi amendată cu între 800.000 și 4 milioane de ruble (între 8.800 și 44.000 de euro) de către Roskomnadzor. Aceștia au acuzat Google de restricționarea accesului la YouTube a presei din Rusia, inclusiv RT și Sputnik, și de susținerea ,,activității ilegale de protest.” Pe lângă afirmațiile deja menționate, Google a subliniat importanța menținerii YouTube-ului drept o platformă liberă, deschisă către o multitudine de puncte de vedere.
Hong Kong-ul a avertizat că vor fi aruncate cantități mari de doze de vaccin împotriva COVID-19, acest surplus fiind cauzat de reticența oamenilor în a se vaccina, conform BBC. Oficiali ai guvernului din regiunea autonomă au anunțat că populația mai are o fereastră de trei luni pentru a se vaccina, urmând ca la finalul acesteia să expire aproximativ două milioane de doze de vaccin Pfizer. Autoritățile din Hong Kong au achiziționat 7.5 milioane de doze de vaccin Pfizer și la fel de multe doze de vaccin Sinovac, produs în China. Aceste cantități acoperă dublul numărului de locuitori din această regiune, dar cu toate acestea doar 14% din cetățeni au fost vaccinați cu ambele doze. Reticența oamenilor este cauzată atât de numărul mic de cazuri de COVID-19 de pe teritoriul regiunii autonome, dar și de lipsa de încredere în guvernul condus de Beijing. Liderii politici locali au sugerat exportul dozelor nefolosite către state care duc lipsă, pentru a fi evitată irosirea completă a branșe întregi de vaccin.
Statul francez a demontat încercările unei așa-zise agenții de comunicare de a discredita eficacitatea vaccinului Pfizer, raportează Reuters. Această firmă a contactat multiple platforme și personalități influente din spațiul online francofon, oferindu-le bani pentru a răspândi informații negative despre vaccinul Pfizer. Leo Grasset, prezență pe social media cu peste un milion de urmăritori, a declarat că i-a fost propus un parteneriat de către această companie, fiind vizată propagarea de informații false prin intermediul platformei impresionante de urmăritori a acestuia, în schimbul unor sume de bani. Grasset a mai adăugat că bugetul agenției pare realmente impresionant și că adresa din Londra pe care figurează aceasta este falsă. Ministrul sănătății din Franța a declarat: „Nu știu de unde vine această campanie de dezinformare, dacă din Franța sau din alte state. Este patetic, este periculos, este iresponsabil și nu funcționează”. În luna aprilie a acestui an, conform unui raport al UE, presa din China și Rusia au încercat în mod activ să stârnească neîncrederea la adresa vaccinurilor „vestice”.
Australia a anunțat închiderea ambasadei din Afganistan pe data de 28 mai, decizia fiind cauzată de retragerea trupelor internaționale de pe teritoriul statului și de către un ,,mediu din ce în ce mai nesigur din punct de vedere al securității”, informează BBC. Declarația menționează că diplomații australieni vor continua să viziteze statul cu regularitate, însă fără baza din Kabul. Afganistanul a afirmat că speră ca situația să fie de scurtă durată și că Australia va reveni la o ,,reședință permanentă” în teritoriu, adăugând că o asemenea decizie ce vine într-un moment atât tensionat este un motiv de îngrijorare. În ultimii doi ani, Australia și-a redus numărul de trupe militare din Afganistan de la peste 1.500 la aproximativ 80. În ciuda acestor decizii, primul-ministru australian Scott Morrison a declarat că ,,Australia rămâne dedicată relației bilaterale cu Afganistan și va continua să susțină dezvoltarea stabilă a statului, în colaborare cu alte țări.”
Fostul lider al loviturii de stat din Mali a preluat conducerea statului în urma arestării președintelui și a primului-ministru de către forțele militare, anunță Reuters. Președintele Bah Ndaw și premierul Moctar Ouane au fost reținuți la o bază militară din jurul capitalei Bamako în seara de luni, cei doi fiind liderii unui guvern de tranziție format în urma loviturii de stat ce a avut loc în luna august, având rolul de a supraveghea întoarcerea la un regim democratic până la alegerile programate pentru anul viitor. Vicepreședintele intermediar, colonelul Assimi Goita, a declarat că a preluat puterea întrucât cei doi nu l-ar fi consultat cu privire la o restructurare a guvernului în cadrul căreia doi foști lideri ai loviturii de stat și-au pierdut funcțiile de miniștri. Goita a fost cel care a condus mișcarea din august, înainte de a fi numit vicepreședinte în cadrul regimului de tranziție. Deși acesta susține că alegerile de anul viitor vor avea loc în continuare, Franța, SUA și Uniunea Europeană, printre altele, condamnă acțiunile acestuia și cer eliberarea lui Ndaw și Ouane, amenințând statul Mali cu posibile sancțiuni.
