Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 18 mai în lume – Statele membre G20 au votat pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală ce țin de brevetarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, Președintele Franței, Emmanuel Macron, a găzduit o întrunire între liderii țărilor africane și cei ai celor mai importante organizații financiare internaționale, Toți miniștrii de externe din Uniunea Europeană, cu excepția reprezentantului Ungariei, au solicitat armistițiul dintre statul Israel și grupul Hamas
Credit foto: Frank Augstein/POOL/AFP via Getty Images

A fost 18 mai în lume – Statele membre G20 au votat pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală ce țin de brevetarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, Președintele Franței, Emmanuel Macron, a găzduit o întrunire între liderii țărilor africane și cei ai celor mai importante organizații financiare internaționale, Toți miniștrii de externe din Uniunea Europeană, cu excepția reprezentantului Ungariei, au solicitat armistițiul dintre statul Israel și grupul Hamas

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu și Theodora Cristea

Summit-ul organizat pe tema licențierii producerii dozelor de vaccin împotriva virusului COVID-19 a fost încheiat prin angajamentul statelor membre G20 de a ridica drepturile de proprietate intelectuală ce țin de brevetul vaccinului, raportează Reuters. Proiectul documentului, care este programat pentru adoptare în această vineri la Roma, reprezintă un compromis între experții din națiunile membre G20 care sunt în continuare de păreri diferite când vine vorba despre renunțarea la drepturi intelectuale pentru vaccinurile împotriva COVID-19. La începutul acestei luni, administrația Biden, din SUA, s-a alăturat statelor precum India, Africa de Sud și multor altora în a cere o suspendare temporară a brevetelor pentru vaccinuri, însă Uniunea Europeană și alte state au exprimat dubii cu privire la eficiența unui astfel de plan. Documentul propus de G20 sugerează ,,punerea la comun” a brevetelor, pentru a încuraja distribuirea informației într-o metoda mai puțin extremă pentru companii. Cu aceasta opțiune, companiile farmaceutice aleg voluntar să distribuie informația către state mai sărace – un alt exemplu în care metoda este folosită este pentru tratamentele împotriva HIV în Africa. Cât despre finanțarea schemei OMS ,,ACT Accelerator”, pentru distribuția mondială de vaccinuri și tratamente împotriva coronavirusului, susținerea concreta a acestuia a scăzut de la ,,finanțare integrala si corectă” (din proiectul inițial), la versiunea actuală din document care ,,subliniază necesitatea” schemei de a fi finanțată, aceasta având încă nevoie de 19 miliarde de dolari din golul final de 34 de miliarde.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a găzduit o întrunire între liderii țărilor africane și cei ai celor mai importante organizații financiare internaționale, cu scopul de a clădi un plan de redresare economică avantajos pentru Africa, raportează RFI. În comparație cu restul lumii, continentul African nu a fost afectat la fel de tare de pandemia de COVID-19, fiind raportate, per total, aproximativ 130.000 de decese, până la momentul de față. Cu toate acestea, Fondul Monetar Internațional preconizează că Africa se confruntă cu o pierdere de fonduri de dezvoltare în valoare de 290 de miliarde de dolari americani. Soluții de scurtă durată precum amânarea plății datoriilor nu mai sunt fezabile pentru dezvoltarea sustenabilă a statelor africane, Macron declarând: „cu toții suntem părtași la procesul de abandonare a Africii deoarece folosim metode ce datează din anii 1960”. Liderul de la Paris a mai adăugat că lipsa unui ajutor real pentru statele continentului African poate duce la ratarea unor bune oportunități economice, la creșterea fluxului de migrație și la extinderea rețelelor teroriste.

Toți miniștrii de externe din Uniunea Europeană, cu excepția reprezentantului Ungariei, au solicitat armistițiul dintre statul Israel și grupul Islamic din Palestina, Hamas, informează Reuters. Ungaria a refuzat să participe la întrunirea condusă de fostul președinte al Parlamentului European și actual Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, astfel întărindu-și angajamentul față de alianța de lungă durată cu Israelul. Cu toate acestea, statele membre ale UE au promis implicarea în tratativele de pace, susținând inițiativele începute de Statele Unite ale Americii, Rusia și Organizația Națiunilor Unite. Ministrul de externe din Malta, Evarist Bartolo, a declarat că: „nu putem lăsa extremiștii din ambele tabere să-și motiveze reciproc acțiunile și să manipuleze opinia publică”, în timp ce omologul său de la Paris, Jean-Yves Le Drian, a declarat că: „trebuie să lansăm procesul de mediere al conflictul pe cât de repede posibil și să găsim o cale către dialog”.

Purtătorul de cuvânt a Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a cerut un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022, citând ca motiv abuzurile asupra drepturilor omului ce au loc în China, informează Reuters. Legislatorii americani au fost din ce în ce mai vocali în cererile lor pentru un boicot al Jocurilor sau o schimbare a țării gazdă, declarând că participarea la eveniment ar legitimiza abuzurile împotriva uigurilor și celorlaltor minorități vizate de către guvernul chinez. Pelosi a subliniat că participarea la Jocurile Olimpice găzduite de China ar pune la îndoială autoritatea morală a oricărui șef de stat. O comisie independentă de jurați ai ONU au obținut rapoarte din partea unor surse credibile, conform cărora cel puțin 1 milion de uiguri și alte minoritati ar fi deținuți în regiunea Xinjiang a Chinei, în centre menite să ,,elimine extremismul.” Jim McGovern, Membru al Congresului american, a sugerat amânarea Jocurilor cu un an, urmând modelul celor de vară, inițial programate pentru 2020, astfel încât Comitetul Olimpic Internațional să poată alege o altă țară gazdă. Susținătorii Jocurilor Olimpice susțin că boicotul ar fi nedrept față de sportivi și că SUA ar putea profita de platforma oferită de atenția comunității globale – fie pentru sport, sau pentru afirmații sociale și politice. Sarah Hirshland, directorul executiv al Comitetului Olimpic și Paralimpic din SUA, a adăugat că ,,boicoturile din trecut nu și-au atins scopurile politice” și, deci, comunitatea internațională ar trebui să considere situația cu grijă. 

Marea Britanie a fost luată în considerare pentru a face parte din “lista albă” de călătorie a Uniunii Europene, apartenența la aceasta permițând călătoria turiștilor între insulele britanice și statele membre UE, conform The Guardian. Oamenii vor avea voie să călătorească din Marea Britanie către Uniunea Europeană, pentru zboruri neesențiale, fapt fiind datorat programului de vaccinare eficient și al ratei scăzute de infecție. Cea mai recentă dată plauzibilă pentru reînceperea turismului dintre cei doi actori internaționali este ziua de vineri, 21 mai. Statele membre vor să își păstreze dreptul de a impune testarea și carantinarea la intrarea în țară. În cazul în care reprezentanții Uniunii nu vor putea cădea de acord, va fi organizat un summit pe 25 mai, cu scopul de a decide dacă impunerea de reguli comune pe plan european este necesară. Momentan ,,lista albă” constă în Noua Zeelanda, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Thailanda și Rwanda.  

Popularitatea primului-ministru indian, Narendra Modi, a atins un nou minim conform unui sondaj de opinie efectuat de compania americană de prelucrare a datelor și statisticilor Morning Consult, relatează Reuters. Liderul politic este la al doilea mandat consecutiv ca prim-ministru, fiind reales prin vot popular în anul 2019, printr-o majoritate istorică. Imaginea impunătoare a lui Modi de lider naționalist a fost pusă sub grea încercare în ultimul an marcat de criza de COVID-19. Din pricina gestionării slabe a situației și a ignorării riscurilor de sănătate, India se confruntă cu unul dintre cele mai agresive focare de COVID-19, săptămâna aceasta atingându-se pragul de 25 de milioane de infectări. Cea mai mare scădere în popularitate a primului-ministru a fost în luna aprilie, fiind marcată de pierderea a 22 de procente. Cu toate acestea, următoarele alegeri din India sunt în 2024, iar până în momentul de față membrii opoziției nu au reușit să-i conteste autoritatea lui Modi.

Votul ONU pentru a opri aprovizionarea armamentului către Myanmar a fost amânat, anunță Reuters. Adunarea Generală a celor 193 de membrii ONU a fost programată cu scopul de a vota proiectul de rezoluție care cere ,,suspendarea imediată a aprovizionării directe sau indirecte, vânzării sau transferului de armament și muniție” către Myanmar. Un purtător de cuvânt al Adunării Generale declarase că votul era planificat pentru ziua de 18 mai, însă unii diplomați au afirmat că amânarea s-ar datora unei încercări de a aduna mai mulți susținători. Proiectul de rezoluție cere, de asemenea, forței militare din Myanmar să pună capăt stării de urgență, să înceteze violențele împotriva protestanților și să respecte rezultatele alegerilor ce au avut loc în noiembrie. Rezoluțiile Adunării Generale ONU nu au caracter juridic obligatoriu, însă dețin influență politică și, spre deosebire de Consiliul de Securitate, niciun membru nu are drept de veto. 

Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a criticat activitățile desfășurate de Rusia în apele maritime ale regiunii Arctice, catalogându-le drept „creanțe maritime ilegale”, raportează Reuters. Declarațiile liderului politic vin la doar câteva zile înaintea întâlnirii cu omologul său rus, Sergey Lavrov, dar și a întrunirii Consiliului Statelor Arctice, reaccentuând importanța evitării militarizării acestui spațiu maritim. Kremlinul plănuiește construirea de porturi comerciale în acea zonă, pentru a scurta rutele comerciale dintre Europa și China. Moscova și-a sporit prezența navală de pe coastele Arctice, cu toate acestea Lavrov infirmând posibilitatea unei inițiative militare a Rusiei, declarând că: „toată lumea știe că acesta este teritoriul nostru, ținutul nostru, noi suntem responsabili de asigurarea siguranței pe coasta noastră Arctică. Fiecare acțiune luată de statul nostru este absolut legală și legitimă.”

Proiectul de lege privind crimele din ură anti-asiatice a trecut de Congresul SUA, raportează Al Jazeera. Camera Reprezentanților a Statele Unite ale Americii a aprobat acest proiect de lege cu scopul de a combate creșterea infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor din comunitatea asiatică din timpul pandemiei, aceasta urmând să fie semnată de către președintele Joe Biden. Proiectul a fost aprobat în Senat de o majoritate definitivă de 364 de voturi pro și 62 de voturi contra, îndrumând Departamentul de Justiție să urmărească penal crimele violente împotriva americanilor asiatici. Această acțiune vine în urma unei creșteri semnificative a crimelor motivate de ură pe perioada pandemiei, grupul de monitorizare Stop AAPI Hate raportând 3.795 de incidente la nivel național în perioada martie 2020 – februarie 2021. 

Spania a trimis trupe de ordine în enclava Ceuta, după ce un număr record de 6.000 de imigranți, printre care 1.500 minori, au pătruns în aceasta, în decursul unei singure zile, conform BBC. Autoritățile spaniole au declarat că imigranții sunt majoritar Africani, în special din Maroc, și că au pătruns pe teritoriul statului iberic fie evitând granițele prin înot, fie mergând pe malul oceanului cu ajutorul refluxului. Ministrul de interne, Fernando Grande-Marlaska, a confirmat mobilizarea a aproximativ 400 de reprezentanți ai forțelor armate și de ordine, pe lângă cei 1.100 din enclavă. Primul-ministru Pedro Sánchez a promis reinstaurarea ordinii și a păcii, până în acest moment fiind deportați peste 2.700 de imigranți adulți, dar niciun minor. Uniunea Europeană susține demersurile Madridului pentru apărarea granițelor naționale, președintele Consiliului European, Charles Michel, declarând că: „granițele Spaniei sunt granițele Uniunii Europene”.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 22 iunie în lume – Guvernul de la Sofia a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură, Rusia consolidează relațiile economice și diplomatice cu Iran, Președintele Turciei și prințul moștenitor al Arabiei Saudite și-au propus normalizarea relațiilor dintre cele două state

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a ajuns în Iran cu scopul de a …