Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu și Iuliana Mihaela Dan
Un submarin american a sosit în apele Coreei de Sud, pe fondul îngrijorărilor legate de lansarea unui alt atac sau a unui alt test nuclear din partea Coreei de Nord, relatează BBC. USS Michigan, urmează să se alăture unui grup de nave de război înaintea portavionului Carl Vinson. În decursul zilei de marți, Coreea de Nord celebrează a 85-a aniversare a înființării armatei, iar evenimentul a fost marcat de pornirea sirenelor de incediu de pretutindeni. Tensiunile au crescut în zonă în ultimele săptămâni, iar între SUA și Coreea de Nord are loc un schimb dur de replici. Cu toate acestea, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a declarat că “nu a fost detectată vreo acțiune neobișnuită”.
Primul ministru canadian, Justin Trudeau, a promis marți că va apăra interesele Canadei după ce Statele Unite a impus noi tarife pentru cheresteaua de rășinoase, tensiunile comerciale dintre cele două țări crscând, trimițând astfel dolarul canadian la cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni, conform Reuters. În timp ce moneda a scăzut, acțiunile companiilor de cherestea din Canada au crescut, deoarece nivelul noilor tarife a ajuns să fie inferior celui așteptat de investitori. Statele Unite a declarat în decursul zilei de luni că va impune taxe preliminare antisubvențiilor în medie cu 20% asupra importurilor de cherestea de rășinoase canadiane, escaladând o dispută comercială de lungă durată între cei doi vecini. Măsura, care afectează importurile materialelor de construcții cu aproximativ 5,66 miliarde de dolari, stabilește o nouă situație tensionată, în timp ce aceste două țări și Mexic se pregătesc să renegocieze Acordul de liber schimb nord-american.
Un tribunal turc a refuzat să audieze un apel al principalului partid de opoziție cu privire la contestarea acceptării buletinelor de vot neștampilate în referendumul organizat pentru extinderea puterilor președintelui, anunță Aljazeera. Consiliul de Stat, cel mai înalt organism judiciar al Turciei care abordează plângeri și apeluri împotriva instituțiilor publice și de stat, a declarat că nu are competență în acest caz. Curtea a respins petiția PCRM cu votul majorității, declarând că nu se poate pronunța asupra deciziei Consiliului Electoral (YSK) de a accepta buletinele de vot fără ștampile ca fiind oficiale deoarece nu era “o procedură administrativă”. Consiliul de Stat nu a fost disponibil imediat pentru comentarii. Opoziția susține că schimbarea regulilor – făcută în ziua votului – a deschis calea pentru fraudă. CHP, condusă de Kemal Kilicdaroglu, a lansat o tentativă nereușită de anulare a referendumului săptămâna trecută.
Majoritatea publicului britanic dorește ca Theresa May să aibă o confruntare în direct cu rivalii săi în cadrul dezbaterilor televizate din timpul campaniei electorale, relatează The Independent. Studiul realizat de BMG Research arată că mai mult de jumătate dintre britanici doresc ca dezbaterile live să meargă înainte, iar acest lucru vine după refuzul absolut al lui May de a se confrunta față în față cu altți lideri de partid. Rivalii primului-ministrului au făcut referire la acest studiu, acuzând-o pe May că “este speriată” și că abandonează responsabilitatea de a participa la dezbateri democratice înainte de alegerile care se vor dovedi cruciale pentru Brexit. Ei au reînnoit, de asemenea, apelurile adresate radiodifuzorilor de a continua dezbaterile și au solicitat ca scaunul pentru Theresa May să rămână gol dacă aceasta continuă să respingă cererile de participare. Repondenții au fost întrebați dacă “liderii principalelor partide politice din Regatul Unit” ar trebui să participe la dezbaterile din fața alegerilor generale din 8 iunie. Un total de 54% au spus “da”, 25% răspunzând “nu” și 21% spunând că nu știu. Dintre alegătorii care intenționează să sprijine fiecare dintre partidele politice majore, au existat majorități care doresc ca dezbaterile să continue. Numai alegătorii conservatori erau mai echivalenți – dar chiar și acolo credeau mai mult că ar trebui să se întâmple, 44% solicitând participarea liderilor și 40% spunând că nu ar trebui.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți, pe contul personal de Twitter, că nu și-a schimbat poziția privind construirea unui zid de frontieră, apărând decizia aparentă de a elimina finanțarea pentru proiect din negocierile bugetare, pentru a evita o posibilă închidere guvernamentală în această săptămână, anunță Washington Times. Trump a delcarat : “Nu lăsați mass-media falsă să vă spună că mi-am schimbat poziția în ceea ce privește zidul. Se va construi și va ajuta la stoparea drogurilor, a traficului de ființe umane etc.” Liderul de la Casa Albă a semnalat luni seara că a renunțat la cererea sa de finanțare inițială pentru a construi un zid la granița cu Mexicul. El a spus într-o conferință cu 20 de reporteri media conservatori că va fi dispus să revină la problema finanțării în septembrie. Cererea pentru finanțarea zidului de frontieră a devenit un punct important în negocierile de la Capitol Hill pentru un proiect de lege privind cheltuielile pentru a menține decizia guvernului care a solicitat ca în decursul zilei de vineri să se declare finanțării actuale. Congresul se grăbește să treacă proiectul de lege pentru a finanța guvernul până la sfârșitul anului fiscal pe data de 30 septembrie. Administrația are probabil fonduri disponibile pentru planificarea timpurie a proiectului în ceea ce privște zidul, dar fondurile suplimentare ar trebui să fie autorizate pentru anul fiscal începând cu luna octombrie.
Rusia ia măsuri după ce guvernul de la Kiev a oprit alimentarea cu energie în regiunea separatistă care se învecinează cu Rusia, relatează Al Jazeera. Rusia și-a luat angajamentul de a furniza energie electrică în zonele controlate de separatiști în estul Ucrainei după ce guvernul de la Kiev a întrerupt furnizarea de energie din cauza faptului că nu au plătit taxele. Boris Gryzlov, reprezentantul rus, care mediază discuțiile dintre separatiști susținuți de Rusia și guvernul ucrainean a declarat că guvernul rus va ajuta regiunea Lugansk. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că această mișcare a fost “un alt pas al Ucrainei de respingere a teritoriului”, care este controlat de rebeli din 2014.
ONU a avertizat că 17 milioane de yemeniți vor muri de foame dacă nu vor primi urgent ajutor umanitar, conform Al Jazeera. Antonio Guterres, șeful ONU a făcut apel la ajutor umanitar la conferința de la Geneva, iar țările donatoare au promis aproape 1,1 miliarde de dolari. Cu toate acestea, ONU declară că suma este doar jumătate din ceea ce este necesar pentru a combate “cea mai mare criză umanitară din lume”. Mai mult de două milioane de copii sunt subnutriți în Yemen. Cei care oferă ajutor umanitar spun că aproape jumătate de milion dintre aceștia suferă de malnutriție acută gravă, viața lor e în pericol. Yemenul este una dintre cele mai sărace țări din regiune, iar conflictul permanent dintre forțele guvernamentale și luptătorii de la Houthi a agravat problemele. Malnutriția afectează părțile vulnerabile ale societății yemenite, inclusiv persoanele cu dizabilități și cele în vârstă. Oamenii mor de boli care pot fi prevenite deoarece serviciile de sănătate care identifică diagnosticul și furnizează tratament nu mai funcționează.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, s-a angajat să „combată antisemitismului“ în toate formele sale, potrivit Le Figaro. „Astăzi ne amintim de șase milioane de evrei – bărbați, femei și copii – ale căror vise au fost șterse de pe fața pământului. Ne amintim de milioanele de victime nevinovate ale naziștilor ”, a spus Trump la o ceremonie de comemorare la Muzeul Holocaustului din Washington. „Vom lupta împotriva antisemitismului, promit“, a adăugat el, referindu-se printre altele, la antisemitismul din campusurile universitare sau locuri publice. „În calitate de președinte al Statelor Unite, voi fi mereu alături de poporul evreu și marele nostru prieten și partener, statul Israel“, a spus el. Președintele republican a fost criticat pentru reacția lui prea înceată în urma unor incidente antisemite din Statele Unite.
Actualul președinte al Franței, François Hollande, este îngrijorat din cauza faptului că nu există o „conștientizare“ a nivelului atins de Marine Le Pen duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale, relatează Le Monde. „Toată lumea așteaptă rezultatul final. Și s-a uitat faptul că Marine Le Pen a intrat în runda a doua. Este nu doar de extrema dreaptă, este pe locul doi la alegerile prezidențiale”, a spus acesta într-o conversație privată cu presa, în timp ce călătorea spre Laval. „Cred că ar trebui să fie extrem de grav să câștige, dar în același timp oamenii trebuie să se mobilizeze și să-l voteze pe Emmanuel Macron”. „Provocarea este că Frontul Național este în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, acest lucru nu este ușor pentru o țară în care extrema dreaptă este de 20, 30 sau 40%”. În plus, președintele a vorbit despre consecințele câștigării alegerilor de către Marie le Pen cum ar fi: închiderea frontierelor, mai puține exporturi, mai puține locuri de muncă înseamnă mai puțină activitate, iar în afara zonei euro va fi de nesuportat. Pentru șeful statului, înainte ca alegătorii care votează pentru extrema dreaptă sau ar putea fi tentați să o facă, trebuie să-și pună „singura întrebare: ce se va schimba pentru fiecare dintre noi? ”
Candidata franceză la președinție, Marine Le Pen, a încercat să-și ademenească votanții, în afară de cei care sunt susținători ai bazei tradiționale a partidului său, declarând că nu este candidatul Frontului Național de extremă dreapta. “Eu nu sunt candidatul Frontului Național, eu sunt candidatul care a fost susținut de Frontul Național”, a declarat ea într-un interviu acordat rețelei franceze TF1, potrivit CNN. Le Pen a declarat că s-a retras din conducerea partidului deoarece este ”candidata cetățenilor francezi”. Observatorii consideră că mișcarea sa este una tactică, menită să câștige voturile acelor persoane care ar putea fi dispuse să o voteze, dar nu o fac din cauza reputației fasciste a Frontului Național. Alegătorii au umilit duminică stabilitatea instituțională ( establishment-ul politic ) trimițându-i pe Le Pen și Emmanuel Macron în a doua rundă a alegerilor prezidențiale.
