Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 23 feburarie în lume – Liderul opoziției georgiene este arestat, Marea Britanie acceptă amânarea ratificării tratatului Brexit de către UE, iar Iranul anunță interzicerea accesului la transmisia video de la siturile sale nucleare
Liderul opoziției georgiene, Nika Melia, a fost arestat pe fondul tensiunilor politice din statul caucazian. Foto: Sputnik / Vladimir Umikashvili.

A fost 23 feburarie în lume – Liderul opoziției georgiene este arestat, Marea Britanie acceptă amânarea ratificării tratatului Brexit de către UE, iar Iranul anunță interzicerea accesului la transmisia video de la siturile sale nucleare

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma

Liderul opoziției din Georgia, Nika Melia, a fost arestat de forțele de ordine pe fondul agravării crizei politice la nivel național, informează Reuters. Nika Melia, liderul Mișcării Naționale Unite, a fost reținut pe baza acuzației de incitare la violență în cadrul protestelor de stradă din iunie 2019, mișcare considerată motivată politic de Melia și susținătorii acestuia, care au ales să protesteze cu sutele în fața parlamentului din capitală Tbilisi. Săptămâna trecută, premierul Giorgi Gakharia a demisionat după ce o curte de judecată a ordonat reținerea lui Nika Melia, fostul premier considerând că o astfel de strategie ar genera o criză politică. Irakli Garibashvili a fost desemnat de parlament drept noul premier, acesta făcând apel la forțele politice din Georgia să inițieze ,,un dialog real’’.  Secretarul de Stat american Anthony Blinken și-a exprimat îngrijorarea cu privire la reținerea lui Melia, solicitând guvernului Georgiei să nu întreprindă acțiuni care ar putea intensifica criza politică.  

Unul dintre suspecții din cazul jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia a pledat vinovat de asasinarea acesteia, fiind condamnat la 15 ani de închisoare, relatează BBC. Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă de investigație din Malta, și-a petrecut majoritatea carierei denunțând persoane care au comis acte grave de corupție și criticând guvernul maltez, generând numeroase scandaluri cu urmări semnificative pe scenăa politică națională. În 2017, la doar 53 de ani, această a fost ucisă de o bombă plantată plasată în autovehiculul personal, eveniment ce a generat numeroase arestări și suspiciuni cu privire la cei care au orchestrat atacul. Conform publicațiilor naționale, Vincent Muscat a ajuns la o înțelegere cu procurorii maltezi, fiind de acord să ofere informații cu privire la organizarea crimei și renunțând la dreptul de a solicita eliberare condiționată. Ceilalți doi suspecți reținuți pentru uciderea lui Daphne Caruana Galizia, frații George și Alfred Degiorgio, și-au menținut poziția de nevinovăție.

Iranul a declarat că nu va mai permite accesul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, instituție parte a ONU,  la camerele de supraveghere video de la siturile nucleare, pe fondul refuzului administrației Biden de a anula sancțiunile impuse împotriva guvernului iranian în timpul mandatului lui Donald Trump, relatează BBC.  Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif a anunțat că va înceta transmiterea săptămânală și lunară a casetelor care conțin înregistrările video ale activității de la siturile nucleare, iar inspecțiile surpriză nu vor mai fi permise. Agenția națională care se ocupă cu monitorizarea activității nucleare a declarat că va păstra casetele pentru trei luni, timp în care administrația Biden poate decide să anuleze sancțiunile, ducând la reluarea distribuirii obișnuite a casetelor video. Marea Britanie, Germania și Franța s-au arătat îngrijorate cu privire la decizia Teheranului de a limita semnificativ transparența cu privire la activitatea nucleară.

Irlanda a decis prelungirea celei de-a treia perioade impuse de carantină națională până pe 5 aprilie, dar va redeschide parțial școlile începând cu 1 martie, a declarat marți premierul Micheal Martin, conform Euronews. Irlanda a reușit să țină sub control lupta împotriva coronavirusului până în decembrie, însă, începând cu această lună, cazurile de îmbolnăvire au cunoscut o creștere masivă ca efect al răspândirii tulpinii britanice de coronavirus, cunoscută ca fiind extrem de contagioasă. Această tulpină reprezintă în prezent până la 90% din noile cazuri de infectare din Irlanda. Școlile au rămas închise după sărbătorile de Crăciun, însă redeschiderea parțială a școlilor ar trebui să permită reluarea cursurilor pentru 320.000 de copii. Deocamdată, în Irlanda s-au administrat 350.000 de doze de vaccin, însă premierul a promis că mai mult de 80% dintre adulții eligibili vor primi cel puțin o doză până la începutul lunii iulie.

Mohamed Bazoum, candidatul partidului aflat la guvernare, a fost declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale din Niger, în timp ce adversarul său politic pretinde că procesul electoral ar fi fost fraudat, iar susținătorii opoziției au ars cauciucuri în plină stradă în semn de protest față de rezultatul alegerilor, informează publicația Reuters. Bazoum, fost ministru de interne în vârstă de 61 de ani, a câștigat mandatul prezidențial obținând 55,75% din voturi la alegerile de duminică, potrivit comisiei electorale. El l-a învins pe Mahamane Ousmane, însă rezultatele provizorii trebuie confirmate de către Curtea Constituțională. Cu puțin înainte ca rezultatele să fie declarate, echipa administrativă a lui Ousmane a declarat că au existat fraude ale procesului electoral precum furtul buletinelor de vot și amenințări împotriva alegătorilor, fără să înainteze însă dovezi concrete ale încălcării regulamentelor electorale. În afara sediului echipei de campanie a opozantului Ousmane, precum și în alte zone ale capitalei Niamey, susținătorii acestuia au protestat prin arderea anvelopelor. Poliția a intervenit în repetate rânduri cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile de protestatari. 

Guineea a lansat o campanie de vaccinare împotriva Ebola pentru a opri răspândirea bolii periculoase care a lovit luna aceasta sudul țării și a provocat deja numeroase decese în regiune, relatează Al Jazeera. Procesul de vaccinare a început marți în Gouecke, în prefectura N’Zerekore, unde au fost detectate primele cazuri noi de infectare cu Ebola pe 14 februarie, potrivit declarațiilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Campania de vaccinare a debutat cu vaccinarea lucrătorilor din domeniul sănătății. Printre simptomele provocate de această maladie se numără  febra severă și, în cele mai grave cazuri, hemoragii intense. Ebola se transmite prin contact cu fluidele corporale, iar persoanele care locuiesc împreună cu persoane infectate sau îngrijesc bolnavii care au contactat Ebola sunt cele mai expuse riscului.

Marea Britanie a fost de acord să permită Uniunii Europene să amâne ratificarea acordului comercial post-Brexit cu o lună, exploatând relația deja instabilă și fragilă dintre cele două părți ale acordului, conform Al Jazeera.  Într-o scrisoare adresată marți Comisiei Europene, șeful cabinetului de miniștri al parlamentului britanic, Michael Gove, a declarat că se așteaptă ca UE „să poată satisface cerințele interne ale Marii Britanii” până la sfârșitul lunii aprilie. Acordul privind comerțul, securitatea și politicile de pescuit a fost semnat pe 24 decembrie, cu doar câteva zile înainte ca Marea Britanie să părăsească piața unică și uniunea vamală a Uniunii Europene. Comisia Europeană a pus în aplicare acordul stabilit cu Marea Britanie în mod provizoriu pentru ca Parlamentul European să-l examineze până la sfârșitul lunii februarie.  Îngrijorările Uniunii Europene s-au augmentat amplificat cu privire la ceea ce ar putea face Marea Britanie pentru a aborda problemele legate de comerțul cu Irlanda de Nord, ceea ce conduce la posibilitatea ca parlamentarii să amenințe cu refuzul aprobării acordului.

Compania-gigant Microsoft a anunțat circa 60 de clienți ai servicilor oferite de corporație că datele lor au fost probabil compromise în timpul presupusei campanii rusești de hacking, care a fost centrată pe firma de software SolarWinds Corporation din Texas, conform declarației de marți a președintelui companiei, conform relatării publicației Reuters. Președintele Brad Smith, din partea Microsoft, a declarat Comitetului de Informații al Senatului SUA că potrivit cercetărilor proprii, unele dintre metodele folosite de hackeri pentru a intra în rețelele țintă nu au fost încă făcute publice, precum și că atacatorul cibernetic ar fi putut folosi până la o duzină de mijloace pentru a putea intra în rețelele victimelor în ultimul an.  Un specialist în domeniul cibernetic din SUA a declarat la începutul acestei luni că nouă agenții federale și 100 de alte companii din sectorul privat au fost afectate de campania de hacking, ale cărei efecte au fost identificate pentru prima dată în luna decembrie a anului trecut. Smith a mai declarat că în atacurile cibernetice au mai fost vizate și alte câteva organizații, inclusiv agenții guvernamentale străine.

Joseph Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, a solicitat guvernului chinez să permită investigația ONU cu privire la abuzurile asupra drepturilor minorității uigure din Nordul Chinei, informează Deutsche Welle. ,,Solicităm Chinei să permită accesul observatorilor independenți și al Înaltei Comisare pentru Drepturile Omului Michelle Bachelet în Xinjiang […] Acest element este esențial pentru desfășurarea unei anchete independente, imparțiale și transparente cu privire la îngrijorările grave pe care le împărtășește comunitatea internațională’’, a declarat liderul diplomației europene. Apelul lui Borrell la transparență vine pe fondul criticilor la care Uniunea Europeană a fost supusă, după ce a atentat încheierea unui acord de investiție cu China, neglijând aspectul încălcării drepturilor omului. De asemenea, comentariile lui Borrell se integrează într-o serie de acuze ale statelor vestice cu privire la tratamentul chinez al minorității uigure, după ce parlamentul canadian a votat în unanimitate să clasifice abuzul asupra drepturilor uigurilor drept genocid. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de 1 milion de chinezi musulmani sunt deținuți în Xinjiang, majoritatea dintre aceștia fiind uiguri. 

Forțele de ordine implicate în atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie au declarat că protestatarii au venit ,,pregătiți de război’’, relatează BBC. În cadrul audierii din comisia Senatului de Securitate Națională și Afaceri Guvernamentale, ofițerii implicați în apărarea Capitoliului în data de 6 ianuarie au declarat că s-au pregătit pentru un protest, nu pentru un ,,atac militar coordonat’’, după ce protestatarii au adus arme, radiouri și echipament de cățărat în clădirea federală. Liderul poliției din Washington DC, Robert Contee III, a declarat că a fost ,,șocat’’ de cât de mult a durat ca Pentagonul să trimită trupele Gărzii Naționale în teren, pentru a asista echipajele locale. Toți cei trei ofițeri care au fost audiați de comisia senatului au fost de acord că a existat un nivel de coordonare și planificare între protestatarii de la Capitoliu, în timp ce fostul conducător al poliției din DC, Steven Sund, a afirmat că bombele artizanale amplasate la limita perimetrului de securitate au fost, probabil, menite să înlăture forțele de ordine din vecinătatea clădirii Capitoliului.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 10 și 11 aprilie în lume- Un soldat ucrainean a fost ucis la granița cu Rusia, Austria a încheiat un acord pentru a achiziționa vaccinul rusesc Sputnik V, iar Marea Britanie depășește 400.000 de administrări ale rapelului într-o zi

Un soldat ucrainean a fost ucis în urma unor focuri de artilerie din partea trupelor …