Material realizat de Mihai Turcu.
Parlamentul german a aprobat propunerea coaliției de guvernare pentru legalizarea parțială a canabisului, începând cu 1 aprilie 2024, informează Deutsche Welle. Coaliția formată din SPD, FDP și Verzii ecologiști a obținut 407 voturi pentru, în timp ce 226 de deputați, inclusiv membrii Uniunii Creștin-Democrate conservatoare, au respins proiectul. Legea urmează să reglementeze strict utilizarea canabisului, încurajând un consum responsabil. Opiniile germanilor sunt împărțite, cu aproximativ 47% susținând legalizarea și 42% fiind împotrivă, conform unui sondaj YouGov. Dacă legea va fi adoptată, Germania s-a alăturat astfel altor țări europene care au legalizat sau decriminalizat consumul de droguri, cum ar fi Țările de Jos, Malta, Luxemburgul și Spania.
În contextul alegerilor din Belarus, partidele politice au fost implicate într-un proces care este perceput ca fiind neconcurențial, susține Politico. Aceasta critică a apărut după ce guvernul lui Lukașenko a interzis sau dizolvat alte partide în urma protestelor din 2020. Alegerile actuale au fost caracterizate de absența dezbaterilor și de participarea candidaților care recită programe identice la televiziunea de stat. Observatorii independenți din partea OSCE nu au fost prezenți, iar opoziția a îndemnat la boicot, organizând în paralel alegeri alternative. În spatele acestui peisaj politic s-au conturat planuri pentru succesiunea lui Lukașenko, iar Natalya Kochanova a fost văzută ca un potențial succesor, sprijinită de relațiile strânse cu Putin. Această tranziție a fost considerată drept a reflecta modele similare din alte state autoritare, cum ar fi Turkmenistanul și Kazahstanul.
Curtea Supremă a Rusiei a confirmat decizia Comisiei Electorale Centrale de a respinge înscrierea candidatului liberal Boris Nadezhdin din cursa pentru alegerile prezidențiale viitoare, anunță Euronews. Nadezhdin a propus oprirea conflictului din Ucraina drept focalizare principală a campaniei sale, în timp ce opinia publică anticipa victoria lui Vladimir Putin. Refuzul de a-l înregistra pe Nadezhdin a evidențiat politica Kremlinului de restricționare a opoziției publice, a susținut opoziția. Deși Nadezhdin a strâns peste 105.000 de semnături, Comisia a respins peste 9.000 dintre ele, invocând invaliditatea acestora. Candidatul a intenționat să conteste hotărârea recentă a Curții Supreme. Susținerea publică pentru Nadezhdin s-a manifestat prin semnarea petițiilor, însă autoritățile electorale au respins eforturile sale de a candida. Decizia finală a instanței superioare a confirmat interdicția, demonstrând poziția fermă a guvernului în gestionarea procesului electoral.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că guvernul interimar al a menținut stabilitatea economică și a realizat obiectivele fiscale, protejând în același timp rețeaua de siguranță socială, afirmă Al Jazeera. Cu toate acestea, observațiile FMI au venit într-un moment de incertitudine politică în Pakistan, în timp ce țara se pregătește să formeze un nou guvern după alegerile umbrite de acuzații de fraudă și manipulare. Economiștii au subliniat că extinderea acordului cu FMI este crucială pentru Pakistan, având în vedere provocările economice masive și obligațiile iminente de plată a datoriilor.Fostul prim-ministru, Imran Khan, a cerut FMI-ului o auditare a alegerilor, legând împrumutul de bună guvernare. Incertitudinea politică ar putea agrava presiunea asupra economiei. Alegerile au adus un mandat împărțit, iar formarea unui guvern de coaliție este așteptată să depună jurământul săptămâna viitoare.
Dezbaterea privind renunțarea la francul african de vest a câștigat amploare în Burkina Faso, Mali și Niger, odată cu formarea Asociației Statelor Sahariene (AES) și cu lovitura de stat din Niger, declară Al Jazeera. Aceste țări au anunțat retragerea din blocul regional din cauza sancțiunilor impuse după lovituri de stat. În acest context, au apărut rapoarte despre posibila renunțare la francul african de vest (CFA), considerat un simbol al influenței coloniale franceze. Liderii din Burkina Faso și Niger au sugerat o schimbare monetară pentru recuperarea suveranității. Totuși, nu există claritate cu privire la momentul sau unanimitatea în ceea ce privește această schimbare. În timp ce Mali a rămas membru al Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest, sentimentele anti-franceze au crescut în regiune, alimentate de lovituri de stat și de acuzații că Franța nu acționează eficient împotriva lor. Au apărut apeluri pentru ruperea legăturilor cu Franța și instituirea unei noi monede în regiunea afectată.