Home / A fost azi în lume / 2023 / Au fost 24 și 25 februarie în lume – Ministrul Apărării din Ucraina a declarat că întârzierile livrării ajutorului militar îngreunează planificarea operațională, Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a anunțat intenția de a fi reales, Premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat că Parlamentul Marii Britanii nu trebuie să cedeze în fața intimidării
Sursa foto: Open Democracy

Au fost 24 și 25 februarie în lume – Ministrul Apărării din Ucraina a declarat că întârzierile livrării ajutorului militar îngreunează planificarea operațională, Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a anunțat intenția de a fi reales, Premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat că Parlamentul Marii Britanii nu trebuie să cedeze în fața intimidării

Material realizat de Alexandra Filip

Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a anunțat intenția  de a fi reales, relatează Al Jazeera. În timp ce opoziția boicotează alegerile parlamentare și locale, președintele aflat la putere din 1994 a afirmat că intenționează să candideze din nou anul viitor. Acesta a declarat intenția sa în timp ce în țară au fost organizate alegeri parlamentare și locale strict controlate, descrise drept o farsă de către opoziție. „Spuneți-le că voi candida la alegeri”, a afirmat Lukașenko, conform unui canal de social media administrat de echipa sa. „Niciun președinte responsabil nu și-ar abandona poporul care l-a urmat în luptă.” Alegerile parlamentare și locale, care au început marți și se încheie duminică, reprezintă primul scrutin de la alegerile prezidențiale din 2020, ce au declanșat proteste uriașe împotriva lui Lukașenko, despre care se consideră că a fraudat rezultatul pentru a-și extinde mandatul. Oficialii Statelor Unite ale Americii au condamnat ceea ce au numit alegeri „farsă” desfășurate în Belarus. „Alegerile au avut loc într-un climat de frică, în care niciun proces electoral nu ar putea fi numit democratic”, a afirmat purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american, Matthew Miller. Liderul opoziției, Svetlana Țihanovskaia, care se află în exil în Lituania după ce  a candidat împotriva lui Lukașenko în cadrul alegerilor din 2020, a îndemnat alegătorii să boicoteze votul. „Nu există persoane pe buletinele de vot care să ofere schimbări reale, deoarece regimul a permis doar participarea marionetelor convenabile pentru el”, a afirmat Țihanovskaia într-o declarație video.

Ministrul Apărării din Ucraina a declarat că întârzierile livrării ajutorului militar îngreunează planificarea operațională, relatează AP News.  Rustem Umerov a declarat, în cadrul forumului „Ucraina. Anul 2024” din Kiev, că fiecare sprijin militar ce nu ajunge la timp reprezintă pierderi de trupe ucrainene, subliniind superioritatea militară a Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat ulterior participanților la eveniment că 31,000 de soldați ucraineni au fost uciși în acțiune de la începutul războiului cu Federația Rusă. Acesta a fost primul moment în care oficialii Kievului au confirmat numărul pierderilor. Comemorările pentru a marca doi ani de la începutul invaziei au adus expresii de sprijin continuu, noi acorduri bilaterale de securitate și noi angajamente de ajutor din partea aliaților occidentali ai Ucrainei. Însă Umerov a declarat că aceștia trebuie să își îndeplinească angajamentele, pentru ca Ucraina să aibă vreo șansă să reziste în fața Rusiei. Ministrul apărării a declarat că o strategie militară „puternică” este deja definitivată pentru lunile următoare, însă nu a dezvăluit detalii. Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, Joe Biden, a afirmat că acesta crede că Kievul are o șansă pentru a obține victoria, atâta timp cât aliații occidentali livrează „instrumentele de care are nevoie”. Sullivan a recunoscut că forțele ucrainene au pierdut Avdiivka din cauza lipsei de muniție, îndemnând oficialii Congresului SUA să „intervină” și să aprobe cele 60 de miliarde de dolari solicitate de administrația Biden, pentru a suplimenta sprijinul de securitate.

 

Oficialii Serbiei au protestat după ce Ministrul de Externe al Croației l-a descris pe Președintele sârb Aleksandar Vučić drept un „satelit” rusesc în Balcani, relatează AP News. Ministrul de Externe croat, Gordan Grlić Radman, a declarat pentru postul de televiziune N1 că Vučić trebuie să decidă de partea cui este, Rusia sau Uniunea Europeană, „deoarece este imposibil și inconfortabil să stai pe două scaune în același timp.” „Nu ar trebui să aibă o mare dilemă,” a declarat Radman, afirmând că Vučić poate rămâne aliatul Moscovei, însă influența „dăunătoare” rusă ce ar putea submina stabilitatea Balcanilor de Vest nu va fi permisă. Liderul și alți oficiali sârbi au reacționat furioși. „Ministrul croat nu numai că se implică brutal în afacerile interne ale Serbiei, dar, ca de obicei, minte și insultă poporul sârb și amenință cetățenii săi,” a afirmat Vučić pe Instagram. „Grlić Radman are dreptate cu un singur lucru, poate sunt satelitul cuiva…dar niciodată nu am fost servitorul nimănui, ceea ce nu se poate spune despre Grlić Radman.” În nota de protest, oficialii Ministerului de Externe sârb au declarat că se așteaptă ca în viitor oficialii croați „să se abțină de la declarații ce reprezintă o interferență în afacerile interne ale Serbiei, și vor conduce o politică de reconciliere și relații de bună vecinătate între cele două state.” „Așa cum am subliniat deja, nimeni nu poate adera la Uniunea Europeană și să folosească toate beneficiile acesteia, în timp ce evită în mod neprincipial și calculat condamnarea agresiunii ruse și politica UE legată de aceasta,” au declarat oficialii Ministerului de Externe și Afaceri Europene croat. Guvernul lui Vučić a menținut legături strânse cu liderii Moscovei în ciuda invaziei din Ucraina, iar Vučić s-a lăudat adesea cu relațiile sale personale strânse cu Președintele rus Vladimir Putin, în ciuda ofertei formale a Serbiei de a adera la Uniunea Europeană. Oficialii Serbiei au refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

 

Premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat că Parlamentul Marii Britanii nu trebuie să cedeze în fața intimidării, relatează Reuters. Sunak a declarat că decizia președintelui Camerei Comunelor de a se abate de la procedura obișnuită, din cauza amenințărilor cu care se confruntă unii parlamentari pentru opiniile lor privind conflictul din Fâșia Gaza, a sugerat un aspect periculos, cel că intimidarea funcționează. Parlamentul a fost cuprins de haos, pe măsură ce tensiunile au escaladat în legătură cu un vot privind solicitarea unui armistițiu în Gaza și în ceea ce privește limbajul care ar trebui folosit. Președintele camerei inferioare, Lindsay Hoyle, a declarat că s-a abătut de la procedura parlamentară obișnuită pentru vot din cauza a ceea ce a descris drept amenințări „absolut înfricoșătoare” împotriva parlamentarilor. „Este toxic pentru societatea și politica noastră și este un afront adus libertăților și valorilor pe care le prețuim aici, în Marea Britanie. Democrația noastră nu poate și nu trebuie să cedeze în fața amenințării violenței și intimidării sau să cadă în tabere polarizate care se urăsc reciproc.”, a declarat Sunak. Sunak a afirmat că în Marea Britanie a avut loc un model emergent de evenimente care „nu ar trebui tolerate”.

 

Talibanii au eliberat un activist austriac de extremă dreaptă deținut în Afganistan, relatează Al Jazeera. Oficialii Vienei au anunțat că acesta a sosit în Doha după ce medierea Guvernului Qatarului a sprijinit asigurarea eliberării sale. Talibanii l-au eliberat pe Herbert Fritz, un naționalist austriac de extremă dreaptă în vârstă de 84 de ani, ce a fost arestat în Afganistan în luna mai a anului trecut. Acesta a fost arestat după ce a ignorat avertismentul de lungă durată al oficialilor Austriei privind  călătoriile în Afganistan. „Cred că a fost ghinion, dar vreau să vizitez din nou,” a declarat el reporterilor la sosirea în Doha, când a fost întrebat despre calvarul său. Talibanii l-au arestat sub suspiciunea de spionaj, iar neo-naziștii austrieci au făcut public cazul său prin canale de Telegram, au declarat oficialii publicației Der Standard. Liderii Ministerului Afacerilor Externe al Austriei au declarat că au lucrat pentru a asigura eliberarea lui Fritz din luna mai și le-au mulțumit oficialilor Qatarului și reprezentanței Uniunii Europene din Kabul pentru asistența lor în eforturile de a-l readuce în Austria pe Fritz. Un purtător de cuvânt al ministerului austriac a declarat pentru agenția de știri Associated Press că Fritz a fost deținut într-o închisoare din Kabul. Scriind pe X, cancelarul austriac Karl Nehammer i-a mulțumit emirului Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani și echipei sale pentru „sprijinul puternic privind eliberarea unuia dintre cetățenii noștri din închisoarea din Afganistan”. „Doar datorită colaborării noastre de încredere a fost posibil ca acest cetățean austriac să se poată întoarce acasă la fiica și nepoții săi,” a declarat Nehammer. Fritz a fost un membru fondator al Partidului Național Democrat, un grup de extremă dreaptă interzis în 1988, conform Der Standard și a altor surse media.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 9 aprilie în lume – Oficialii Curții Supreme din Arizona au reintrodus interdicția avorturilor în temeiul unei legi din secolul al XIX-lea, Oficialii din Turcia au restricționat exporturile a 54 de produse către Israel până la încetarea focului din Gaza, Ministrul de Externe al Marii Britanii a declarat că statul nu va bloca nici o vânzare de arme către Israel

Material realizat de Diana Dumitrescu și Anastasia Tăbăcaru   Fostul președinte al Africii de Sud, …