Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Mihai Turcu și Luca Coșa
Guvernul iordanian a interzis organizația Frăția Musulmană, publică Deutsche Welle. Ministerul de Interne al Iordaniei a anunțat miercuri dizolvarea organizației islamiste de opoziție, închizându-i sediile și confiscându-i bunurile. Decizia a fost justificată prin implicarea presupusă a unor membri ai grupului într-un complot de sabotaj, inclusiv a fiului unuia dintre lideri. Autoritățile au declarat că activitățile grupului amenințau ordinea publică și unitatea națională. Frăția Musulmană funcționase legal timp de decenii în Iordania, deși este interzisă în mai multe state arabe. Aripa sa politică, Frontul de Acțiune Islamică, obținuse recent un scor semnificativ în alegerile parlamentare, capitalizând sprijinul popular față de cauza palestiniană. Conform autorităților, orice activitate sau promovare a ideologiei grupării va fi considerată ilegală. Poliția a percheziționat sediul central al organizației din Amman imediat după anunțul oficial.
Un nou episod de albire a recifelor de corali a afectat peste 84% dintre recifele de pe glob, informează Euronews. Inițiativa Internațională pentru Recifurile de Corali a anunțat că acest fenomen, început în 2023, a fost cel mai intens înregistrat vreodată. A fost al patrulea eveniment global de acest tip după 1998, depășind criza din perioada 2014-2017. Creșterea temperaturilor oceanice, determinată de schimbările climatice, a fost cauza principală. În 2023, oceanele au atins o temperatură medie record de 20,87°C, afectând grav ecosistemele marine. Albirea coralilor apare când aceștia elimină algele simbiotice din cauza stresului termic, pierzându-și culoarea și devenind vulnerabili la moarte. Organizațiile de mediu au avertizat că eforturile de conservare nu sunt suficiente fără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Programe de restaurare a coralilor au fost desfășurate în mai multe regiuni, însă impactul temperaturilor extreme continuă să pună în pericol biodiversitatea marină și protecția coastelor.
Comisia Europeană a amendat Apple cu 500 de milioane de euro și Meta cu 200 de milioane de euro, anunță The Guardian. Sancțiunile au fost impuse în baza Legii piețelor digitale (DMA), aplicabilă din martie 2024, care vizează practicile abuzive ale marilor platforme tehnologice. Apple a fost sancționată pentru restricționarea dezvoltatorilor de aplicații în distribuirea acestora în afara App Store-ului, limitând accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Meta a fost amendată pentru modelul „consimțământ sau plată” aplicat în UE, considerat incompatibil cu DMA, deoarece nu oferea o alternativă reală la serviciile personalizate pe baza datelor. Ambele companii au anunțat că vor contesta deciziile. Comisia a motivat valoarea amenzilor prin caracterul relativ recent al legislației și durata scurtă a încălcărilor. De asemenea, investigația privind alte obligații impuse Apple a fost închisă după un dialog constructiv. Oficialii europeni au respins acuzațiile de discriminare a firmelor americane.
Un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a avut loc în apropierea Istanbulului, declară Al Jazeera. Seismul s-a produs în Marea Marmara, în dreptul districtului Silivri, conform Autorității pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD). Institutul German pentru Geostiințe (GFZ) a precizat că adâncimea a fost de 10 km. Cutremurul a fost resimțit în mai multe provincii din apropiere, inclusiv în orașul Izmir. Au urmat opt replici, cu magnitudini cuprinse între 3,5 și 5,9. Ministerul de Interne a raportat absența prăbușirii unor clădiri, deși au existat unele avarii. O persoană a fost rănită după ce a sărit de pe un balcon. Nu s-au înregistrat probleme la infrastructura de transport. Cutremurul a avut loc în timpul unei sărbători legale, iar autoritățile din Istanbul au anulat evenimentele programate. Guvernul a continuat evaluările pe teren și a emis avertismente privind accesul în clădirile afectate.
Oficialii americani, ucraineni și europeni au reluat discuțiile privind pacea în Ucraina, confirmă Reuters. Negocierile de pace au fost afectate de anularea vizitei Secretarului de Stat american Marco Rubio la Londra. Aceasta a dus la anularea unei întâlniri mai ample cu miniștrii de externe din Ucraina, Marea Britanie, Franța și Germania. În ciuda acestui recul, au avut loc discuții tehnice între oficiali din SUA, Ucraina și state europene pentru a identifica o soluție acceptabilă pentru Kiev. Propunerile americane, formulate de emisarul special Steve Witkoff, au fost considerate dezechilibrate, favorizând Moscova și incluzând concesii precum recunoașterea anexării Crimeei și ridicarea unor sancțiuni. Vicepremierul ucrainean Yulia Svyrydenko a declarat că Ucraina este dispusă să negocieze, dar nu să capituleze. Kievul a condiționat orice discuție teritorială de o încetare completă și necondiționată a focului. Disensiunile au indicat o lipsă de consens între Washington, Kiev și aliații europeni.
Reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că nu intenționează să retragă sau să modifice propunerea de reformă a legislației farmaceutice a Uniunii Europene, susține Euronews. Această decizie a fost luată în ciuda presiunilor venite din partea industriei farmaceutice, îngrijorată de potențiale tarife și scăderea competitivității. Liderii marilor companii precum Sanofi și Novartis au cerut întărirea protecției proprietății intelectuale și reducerea controlului prețurilor. Deși temerile privind un posibil război comercial farmaceutic cu reprezentanții americani cresc, membrii Comisiei au declarat că reformele sunt acum în mâinile co-legislatorilor din Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. În ciuda lipsei de progres în Consiliu, membrii Comisiei au rămas optimiști și au subliniat importanța dialogului cu industria și a inițiativelor recente, precum Legea Medicamentelor Critice, pentru a sprijini inovația și sănătatea publică în UE.
Elon Musk și-a asumat reducerea implicării în Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) după scăderea abruptă a profiturilor Tesla, conform Politico. Elon Musk a anunțat că își va reduce semnificativ implicarea în DOGE, pe fondul unei scăderi de peste 70% a profiturilor Tesla și a unui declin de 20% al vânzărilor. Criticat pentru neglijarea companiei sale auto în favoarea rolului politic, Musk a declarat că, din luna următoare, va aloca doar una până la două zile pe săptămână activităților guvernamentale. Decizia vine după proteste globale și boicoturi ale mașinilor Tesla și presiuni privind limita legală de 130 de zile pentru angajații temporari. Deși a menționat că nu va părăsi complet echipa președintelui Trump, Musk a admis că va dedica „mult mai mult timp Tesla”. Firma a avertizat investitorii că „schimbările politice” și războiul comercial ar putea afecta în continuare cererea și lanțurile de aprovizionare.
Autoritățile din Guatemala l-au arestat pe liderul indigen Luis Pacheco pentru terorism, titrează Associated Press. Acesta a fost acuzat, printre altele și pentru rolul său în organizarea protestelor pașnice din 2023. Pacheco, reprezentant al comunității K’iche’ și actual secretar de stat în guvernul lui Bernardo Arévalo, a condus o alianță a 48 de comunități indigene care au blocat drumuri timp de trei săptămâni, cerând demisia procurorului general Consuelo Porras. Aceasta continuase investigațiile împotriva partidului lui Arevalo, chiar după victoria sa în alegeri. Președintele a calificat arestarea drept „nefondată” și „o criminalizare a principiilor și drepturilor garantate”. Avocatul lui Pacheco a declarat că nu a avut acces la clientul său de la momentul arestării.
Jurnalistul suedez, Joakim Medin, a fost acuzat în Turcia și riscă 12 ani de închisoare pentru presupuse insulte la adresa lui Erdoğan, declară Politico. Reporterul, angajat al publicației Dagens ETC, a fost arestat luna trecută în Turcia, unde urma să documenteze protestele izbucnite după reținerea primarului din Istanbul, Ekrem İmamoğlu. Medin este acuzat de insultarea președintelui Recep Tayyip Erdoğan – infracțiune ce poate atrage până la 3 ani de închisoare – și de apartenență la organizația kurdă PKK, considerată teroristă de Ankara, acuzație ce poate duce la o pedeapsă de 9 ani. Redactorul-șef al publicației Dagens ETC susține că Medin nu este un criminal, ci „un jurnalist care și-a făcut meseria”. Procesul privind acuzația de insultă a președintelui a fost programat pe 30 aprilie.
Un atac terorist din Kashmir a provocat moartea a 26 de persoane, susține CNN. Incidentul, cauzat în orașul Pahalgam s-a soldat și cu aproximativ 12 persoane rănite. Majoritatea victimelor erau turiști, inclusiv un cetățean nepalez și altul de origine indiană. Atacul a fost revendicat de reprezentanții grupului militant The Resistance Front, care s-au declarat nemulțumiți de schimbările demografice din regiune. Incidentul a avut loc într-o zonă montană izolată, accesibilă doar pe jos sau pe cal. Autoritățile indiene au promis să aducă atacatorii în fața justiției, iar autoritățile indiene au condamnat ferm atacul. Regiunea Kashmir a fost mult timp un punct de tensiune între India și Pakistan, iar acest incident a intensificat temerile de noi violențe și retorică anti Kashmir.
