A fost 22 iunie în lume- Statele Unite au lansat atacuri aeriene masive asupra programului nuclear iranian, Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a reluat un discurs dur împotriva Chinei la summit-ul G7, Donald Trump a refuzat ca SUA să respecte ținta de cheltuieli NATO de 5% din PIB

Material realizat de Mihai Turcu

Statele Unite au lansat atacuri aeriene masive asupra programului nuclear iranian, anunță Deutsche Welle. Guvernul american a executat o operațiune militară extinsă împotriva a trei situri nucleare iraniene, utilizând peste 125 de aeronave și armament de mare putere. Operațiunea „Midnight Hammer” a fost descrisă de Departamentul Apărării al SUA ca un „succes covârșitor”. Generalul Dan Caine a precizat că au fost lansate 14 bombe de tip „bunker-buster” și zeci de rachete Tomahawk, provocând distrugeri severe. Vicepreședintele JD Vance a declarat că obiectivul a fost limitat la programul nuclear iranian, iar secretarul de stat Marco Rubio a avertizat Teheranul împotriva unei riposte. În replică, autoritățile iraniene au promis consecințe „iremediabile” și au emis amenințări la adresa bazelor militare americane din regiune. Reacții critice au venit din partea Ministerelor de Externe ale Rusiei și Chinei, care au condamnat atacurile ca fiind ilegale și periculoase pentru securitatea regională. Evaluarea completă a pagubelor era în desfășurare.

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a reluat un discurs dur împotriva Chinei la summitul G7, informează Euronews. Președinta Comisiei Europene a denunțat comportamentul economic al Chinei la summitul G7 din Canada. Ursula von der Leyen a criticat China pentru „șantaj”, „dependență” și „distorsiuni intenționate ale pieței”, afirmând că aderarea Chinei la OMC în 2001 a fost sursa principală a dezechilibrelor din comerțul global. Ea a acuzat Beijingul că a încălcat regulile ordinii internaționale, oferind subvenții masive și limitând accesul la resurse strategice precum pământurile rare. În replică, Ministerul chinez de Externe a respins acuzațiile, dar a exprimat disponibilitate pentru dialog. Deși au existat speranțe privind o resetare diplomatică înaintea summitului UE-China din iulie, poziția Comisiei a rămas critică, iar tensiunile au crescut. Divergențele au fost accentuate de sprijinul Chinei pentru Rusia, investigațiile europene privind subvențiile industriale și restricțiile comerciale reciproce. În ciuda interesului economic comun, relațiile rămân tensionate, iar perspectivele pentru progrese semnificative la summit sunt limitate.

India a suspendat definitiv participarea la Tratatul apelor Indo-pakistanez, publică Al Jazeera. Guvernul indian a anunțat că nu va mai restabili Tratatul apelor Indus, semnat cu Pakistanul în 1960. Decizia a fost luată după un atac în regiunea administrată de India din Kashmir, soldat cu 26 de morți, pe care autoritățile indiene l-au atribuit Pakistanului. Ministrul federal de interne, Amit Shah, a declarat că apele care curgeau spre Pakistan vor fi redirecționate pentru uz intern, în special către statul Rajasthan. Tratatul prevedea împărțirea bazinului fluviului Indus, garantând Pakistanului acces la trei râuri vestice esențiale pentru irigații. Deși acordul a rezistat timp de 65 de ani în ciuda tensiunilor recurente, declarațiile recente ale oficialilor indieni au redus șansele reluării negocierilor. Pakistanul a susținut anterior că tratatul nu poate fi suspendat unilateral și că blocarea apei ar constitui un act de război. Islamabadul analizează acum o posibilă acțiune legală internațională împotriva deciziei Indiei.

Mai mulți opozanți au fost eliberați în Belarus în urma unei medieri americane, relatează Politico. Mai mulți membri ai opoziției belaruse, printre care și liderul Siarhei Tsikhanouski, au fost eliberați din detenție, în urma unui acord intermediat de emisarul special american Keith Kellogg. Eliberările au survenit după o întâlnire între președintele belarus Aleksandr Lukașenko și reprezentantul Statelor Unite. Tsikhanouski, blogger devenit candidat principal împotriva regimului în alegerile din 2020, a fost încarcerat din mai 2020. Reținerea sa a generat ample proteste interne, însă nu a condus la schimbarea conducerii. Printre cei eliberați s-au aflat și jurnalistul Igor Karney, precum și profesoara Natalia Dulina. Vizita lui Kellogg a urmărit nu doar eliberarea deținuților politici, ci și apropierea diplomatică a Belarusului de Occident, în contextul eforturilor pentru detensionarea conflictului ruso-ucrainean. Reacțiile internaționale au fost în general pozitive, subliniind simbolismul democratic al gestului.

Donald Trump a refuzat ca SUA să respecte ținta de cheltuieli NATO de 5% din PIB, confirmă Politico. Președintele american a declarat că SUA nu ar trebui să fie obligată să atingă același prag de cheltuieli militare ca ceilalți membri NATO, deși administrația sa a cerut constant ca celelalte state să aloce 5% din PIB pentru apărare. În prezent, SUA aloca aproximativ 3,4%. Declarația a survenit cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Haga, unde liderii celor 32 de state membre urmau să discute obiectivele bugetare și structura forțelor. Oficiali republicani din Congres au criticat intenția lui Donald Trump, promovând creșterea bugetului Pentagonului. Între timp, doar câteva state est-europene și-au asumat oficial ținta de 5%. Guvernele altor state, precum cel spaniol, au respins propunerea. În acest context, Alianța a analizat o soluție de compromis: 3,5% pentru apărare, restul până la 5% fiind direcționat către infrastructură și securitate cibernetică.