Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Paula Gănuci și Luca Coșa
Oficialii din Mali a început construcția unei rafinării de aur în parteneriat cu conglomeratul rus Yadran Group, declara BBC. Proiectul, lansat în Senou, lângă Bamako, reflectă dorința țării de a-și afirma suveranitatea economică și de a procesa intern tot aurul extras pe teritoriul național. Rafinăria va avea o capacitate de 200 de tone, iar statul malian va deține pachetul majoritar. Inițiativa a venit în contextul apropierii Mali de Rusia după lovitura de stat din 2021 și a rupturii față de influența occidentală, în special Franța. Reprezentantul rus, Irek Salikhov, a declarat că instalația ar putea deveni un centru regional pentru procesarea aurului din Mali și statele vecine, precum Burkina Faso. Deși nu a fost anunțată o dată de finalizare, proiectul a fost considerat de Goita, generalul armatei din Mali, un vis îndelung așteptat al poporului malian.
Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, a semnat o lege care permite din nou judecarea civililor în instanțe militare, confirma BBC. Un asemenea proiect de lege similar fusese declarat neconstituțional de Curtea Supremă la începutul anului 2025. Noua reglementare ar prevede că judecătorii militari să aibă calificări legale și să fie independenți, însă ar permite transferul civililor în instanțe militare dacă au fost găsiți cu echipamente militare sau armanent. Opoziția împreuna cu activiștii au susținut că legea va fi folosită pentru a reprima vocile critice, iar Societatea Avocaților din Uganda a declarat ca intenționează să o conteste. Legea a fost adoptată într-un context tensionat, cu opoziția boicotând votul, iar Museveni justifică măsura prin nevoia de a combate eficient criminalitatea armată și terorismul.
Candidatul conservator prezidențial columbian, Miguel Uribe Turbay, s-a aflat în stare critica după ce a fost împușcat în Bogota, declară BBC. Senatorul columbian se află în stare extrem de critică după ce a fost împușcat în cap pe 7 iunie 2025, în timpul unui eveniment public din Bogota. Medicii au efectuat o intervenție chirurgicală de urgență pentru a-i opri o hemoragie cerebrală, iar soția sa a cerut rugăciuni. Atacul, comis de un adolescent de 15 ani, a șocat întreaga națiune și a generat proteste pașnice în marile orașe. Alte două persoane au fost reținute pentru complicitate, iar poliția a continuat investigațiile pentru a stabili motivul și posibilii instigatori. Incidentul a readus în memoria colectivă violențele politice ale anilor ’80-’90, inclusiv moartea mamei lui Uribe, jurnalista Diana Turbay, ucisă în 1990 după o răpire organizată de traficanți de droguri.
Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, se confruntă cu presiuni interne pentru a convoca alegeri anticipate, din cauza scandalurilor de corupție din Partidului Socialist, anunță Politico. Deși public mulți oficiali locali și-au declarat susținerea, în privat aceștia se tem că menținerea sa la conducere până în 2027 va duce la pierderea electoratului majoritar. Criza politică a escaladat după ce o anchetă de luare de mită a Gărzii Civile a indicat implicarea lui Santos Cerdan, un aliat apropiat al premierului. Cerdan a demisionat, iar Pedro Sanchez a reacționat printr-un discurs televizat în care a anunțat decizia de a înlocui conducerea partidului și a realiza un audit intern. Cu toate acestea, măsurile au fost considerate insuficiente pentru a redobândi încrederea alegătorilor. În ciuda apelurilor interne pentru retragere, Sanchez a afirmat că își va duce mandatul până la final, susținând datoria sa „să țină cârma în mijlocul furtunii”.
La 25 de ani de la alegerea primului primar al Londrei, aniversarea funcției s-a desfășurat într-un climat de reflecție mai degrabă decât de sărbătoare, indica Politico. Creată în 2000 pentru a descentraliza puterea de la guvernul central, Whitehall, primăria Londrei a fost condusă de trei personalități distincte: Ken Livingstone, Boris Johnson și Sadiq Khan. Deși inițiativa a fost un model pentru alte orașe, funcția a rămâs marcată de limitări instituționale, conflicte cu guvernele centrale și o influență reală redusă asupra unor probleme-cheie precum transportul, siguranța sau locuințele. Adunarea Londoneză, creată pentru a supraveghea primarul, a fost încredințată cu puteri restrânse. Deși primarii au avut impact internațional și electoral, mulți se întreabă dacă structura actuală mai servește eficient nevoile unui oraș atât de divers și complex.
Reprezentanții Uniunii Europene și Australiei și-au asumat începerea negocierilor pentru un „Parteneriat de Securitate și Apărare”, anunță Politico. Inițiativa, discutată în timpul summitului G7 din Canada, vine după o întâlnire între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și premierul australian Anthony Albanese. Potrivit Comisiei, noul parteneriat va consolida cooperarea în industriile de apărare, securitate cibernetică și combaterea terorismului, fără a implica obligații de desfășurare militară. În plus, autoritățile din Bruxelles și Canberra au reconfirmat angajamentul de a relua negocierile pentru un acord de liber schimb, blocate în 2023 după ce ministrul comerțului australian Don Farrell a criticat de acces la piața europeană. „Partenerii de încredere trebuie să stea împreună într-o perioadă de tensiuni și competiție strategică,” a subliniat von der Leyen.
Autoritățile portugheze au arestat șase persoane asociate cu gruparea de extremă dreapta, conform Euronews. Acestea erau parte din gruparea Movimento Armilar Lusitano (MAL). Forțele de ordine au confiscat explozibili și arme, iar potrivit autorităților, MAL încerca să se organizeze ca mișcare politică sprijinită de o miliție înarmată. Suspecții sunt acuzați de apartenență la grupuri teroriste, discriminare, incitare la ură și violență, dar și de deținerea de arme interzise. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit explozibili, arme de foc muniție și cuțite. „Calitatea și diversitatea materialului confiscat au fost surprinzătoare,” a declarat Manuela Santos, directoarea Unității Naționale de Contraterorism. Printre arestați se află și un polițist din cadrul Polícia de Segurança Pública, dar și persoane cu legături în firme de securitate privată. Poliția a publicat imagini cu cărți neo-naziste, propagandă extremistă și imprimante folosite pentru a fabrica sau modifica arme.
Șapte bărbați din California au fost puși sub acuzare pentru cel mai mare jaf de bijuterii din istoria Statelor Unite, relatează BBC. Potrivit reprezentanților Departamentului de Justiție, aceștia ar fi furat bijuterii, aur și ceasuri de lux în valoare de 100 de milioane de dolari dintr-un camion Brinks, în urmă cu aproape trei ani. Suspecții ar fi urmărit vehiculul încărcat cu 73 de saci cu bijuterii, care plecase de la un târg din San Francisco, și l-au jefuit la un popas izolat din Lebec, în timp ce un șofer dormea, iar celălalt lua masa. Potrivit acuzațiilor, hoții nu au folosit arme, iar lacătul camionului a fost tăiat. O parte din bijuterii a fost recuperată în urma unor percheziții, însă avocatul mai multor păgubiți a declarat că mulți dintre clienții săi sunt vârstnici și speră să își recupereze măcar o parte din marfă. Autoritățile continuă investigațiile pentru a recupera restul bunurilor furate.
Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, se confruntă cu presiuni interne pentru a convoca alegeri anticipate, din cauza scandalurilor de corupție din Partidului Socialis, informează Deutsche Welle. O pană majoră de electricitate a paralizat Spania și Portugalia pe 28 aprilie, timp de peste 10 ore, după ce o supratensiune apărută în sudul Spaniei a declanșat o reacție în lanț de opriri automate în rețeaua electrică. Ministrul Tranziției Ecologice, Sara Aagesen, a explicat că defecțiuni tehnice, erori de programare și o planificare slabă au agravat situația. Transportul public, internetul și telefonia au fost afectate, iar multe afaceri au fost oprite complet. Membrii guvernului au criticat operatorii centralelor pe gaz și nucleare pentru reacția întârziată și reprezentanții Red Electrica pentru lipsa măsurilor de siguranță. Autoritățile pregătesc acum măsuri pentru întărirea rețelei și o mai bună integrare cu restul Europei, excluzând un posibil atac cibernetic ca sursă a avariei.
Fosta președintă a Argentinei, Cristina Fernández, va executa pedeapsa pentru corupție la domiciliu, relatează The Guardian. Reprezentanții unui tribunal federal i-au aprobat cererea de a ispăși cei șase ani de închisoare în apartamentul său din Buenos Aires, invocând vârsta de 72 de ani și motive de securitate, mai ales după tentativa de asasinat asupra ei din urmă cu trei ani. Decizia vine la scurt timp după ce membrii Curții Supreme a Argentinei au confirmat condamnarea și interdicția definitivă de a mai ocupa funcții publice, ceea ce i-a blocat candidatura la alegerile legislative din Buenos Aires din această toamnă. Fernández a respins acuzațiile drept motivate politic și susține că nu a avut acces la probele complete. În timpul mandatelor sale (2007–2015), Argentina a extins ajutoarele sociale, dar a acumulat deficite uriașe și inflație constantă. Susținătorii săi au ieșit în stradă în semn de protest, blocând drumuri și cerând anularea deciziei.
