A fost 22 ianuarie în lume- Președintele american, Donald Trump, a amenințat că va impune sancțiuni asupra Rusiei în cazul prelungirii războiului din Ucraina, Guvernul thailandez a adoptat o lege care legalizează căsătoriile între persoanele de același sex, Rebelii Houthi din Yemen au eliberat echipajul navei Galaxy Leader

Material realizat de Mihai Turcu și Luca Coșa

Un tribunal italian a dispus eliberarea lui Ossama al-Masri, un lider al milițiilor libiene, publică Euronews. Acesta a fost acuzat de crime de război și crime împotriva umanității, fiind arestat anterior pe baza unui mandat al Curții Penale Internaționale (CPI). Al-Masri a fost arestat la Torino, însă Curtea de Apel din Roma a decis eliberarea sa din cauza unei erori procedurale, menționând că Ministerul Justiției trebuia notificat înaintea arestării. El a fost repatriat în Libia cu un avion al serviciilor secrete italiene. Cazul a generat critici puternice din partea opoziției politice și a organizațiilor pentru drepturile omului, care au acuzat guvernul italian de ipocrizie, în special având în vedere retorica sa împotriva traficanților de migranți. Fostul premier Matteo Renzi a condamnat eliberarea. Eliberarea lui al-Masri a subliniat influența milițiilor libiene, care gestionează migrația către Europa și beneficiază de finanțări europene.

Prințul Harry, Ducele de Sussex, a încheiat un acord în instanță cu News Group Newspapers (NGN), editorul publicației The Sun, declară The Guardian. Acțiunea se afla în contextul unui proces legat de hacking-ul telefonic și alte încălcări ale vieții private. NGN și-a cerut scuze publice pentru încălcările suferite de Prințul Harry între 1996 și 2011, inclusiv pentru activități ilegale desfășurate de investigatori privați angajați de publicație. Avocatul lui Harry, David Sherborne, a confirmat acordul, menționând că procesul a fost astfel anulat. NGN a recunoscut impactul negativ al acțiunilor asupra lui Harry și asupra Dianei, Prințesa de Wales, în special în perioada copilăriei ducelui. De asemenea, NGN a recunoscut că răspunsul său la arestările din 2006 a fost regretabil, fără a admite ilegalități. Mai multe personalități publice, inclusiv actorul Hugh Grant, au încheiat acorduri similare cu NGN, evitând procese costisitoare. Acordul lui Harry marchează o altă etapă în seria de cazuri juridice împotriva NGN, subliniind consecințele încălcării dreptului la viață privată.

Guvernul thailandez a adoptat o lege care legalizează căsătoriile între persoanele de același sex, confirmă Deutsche Welle. Astfel, Thailanda a devenit prima țară din Asia de Sud-Est care oferă aceste drepturi. Legea acordă cuplurilor de același sex drepturi legale, financiare și medicale echivalente cu cele ale cuplurilor heterosexuale. Doar Taiwan și Nepal au implementat măsuri similare în Asia. Lupta pentru egalitatea în căsătorie în Thailanda a durat decenii, iar noua lege reprezintă un pas semnificativ pentru drepturile LGBTQ+. Cu toate acestea, reprezentantul al partidului Fortify Rights, Mookdapa Yangyuenpradorn, a subliniat că implementarea corectă depinde de instruirea oficialilor pentru a evita discriminarea. În alte părți ale Asiei, susținerea pentru căsătoriile între persoanele de același sex variază. În Vietnam, 65% din populație sprijină aceste căsătorii, dar legislația rămâne limitată. În Singapore și Filipine, progresul a fost lent, iar în țările cu majoritate musulmană, precum Malaezia și Indonezia, rezistența este semnificativă. În Brunei, legile rămân extrem de restrictive, prevăzând chiar pedeapsa cu moartea pentru relații homosexuale.

Activistul Bill Browder a solicitat folosirea celor 300 miliarde de dolari proveniți din active rusești înghețate pentru a sprijini eforturile militare ale Ucrainei, confirmă The Guardian. Declarația a fost făcută la Forumul Economic Mondial din Davos. Browder a avertizat că o reducere a sprijinului militar american ar putea permite Rusiei să obțină câștiguri teritoriale și să declanșeze o criză umanitară masivă, estimând că 15 milioane de refugiați ar putea părăsi Ucraina. El a criticat lipsa de inițiativă a liderilor globali și a sugerat că politicieni precum Keir Starmer sau Emmanuel Macron ar putea prelua conducerea în această problemă. Într-un discurs, președintele Volodimir Zelenski a cerut Europei să își crească bugetele militare, avertizând că relevanța sa globală este în pericol. Fostul premier britanic, David Cameron, a susținut că există justificări legale, morale și politice pentru utilizarea fondurilor înghețate, deși unele țări au ezitat de teama repercusiunilor juridice. Browder a subliniat că un acord de pace grăbit cu Moscova ar putea amenința securitatea membrilor NATO din regiunea baltică.

Mai mult de un milion de persoane au fugit din Sudan înspre Sudanul de Sud de la izbucnirea războiului 2023, informează Al Jazeera. Conflictul a implicat forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) și Forțele Armate Sudaneze (FAS), generând una dintre cele mai grave crize de deplasare din lume. Peste 770.000 de refugiați au traversat granița prin punctul Joda, iar alte zeci de mii au trecut prin alte zone, majoritatea fiind sud-sudanezi care anterior fugiseră din propria țară din cauza războiului civil. În centrele de tranzit din Renk County, proiectate pentru mai puțin de 5.000 de persoane, sunt găzduite peste 16.000, ceea ce a suprasolicitat resursele locale. ONU a raportat că cel puțin 20.000 de persoane au murit, iar 25 de milioane de sudanezi au nevoie urgentă de ajutor umanitar. De asemenea, condițiile de foamete au fost confirmate în mai multe regiuni, inclusiv taberele de refugiați din Darfurul de Nord. Organizația a cerut sprijin suplimentar pentru refugiați și comunitățile gazdă, avertizând asupra lipsei acute de resurse esențiale.

Președintele american, Donald Trump, a amenințat că va impune sancțiuni asupra Rusiei în cazul prelungirii războiului din Ucraina, susține Euronews. Acesta a declarat că va impune „taxe, tarife și sancțiuni la niveluri ridicate” asupra Rusiei dacă Vladimir Putin nu acceptă un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a subliniat că „nu va avea altă opțiune” decât să extindă sancțiunile asupra produselor rusești dacă nu se ajunge la o înțelegere rapidă. Declarația vine după ce Trump nu și-a îndeplinit promisiunea electorală de a încheia conflictul în 24 de ore de la preluarea mandatului. Totuși, avertismentul este probabil să fie ignorat de reprezentanții Kremlinului, având în vedere că autoritățile americane au interzis deja aproape toate importurile rusești, iar comerțul bilateral este extrem de redus.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a criticat miliardarii din domeniul tehnologiei pentru subminarea democrației, conform Politico. Acesta a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos, că miliardarii din tehnologie folosesc rețelele sociale pentru a „răsturna democrația”. El a susținut că platformele, inițial destinate promovării libertății, sunt acum unelte de opresiune, alimentând diviziunea și manipularea. Sánchez a criticat lipsa verificării informațiilor și  platformele care prioritizează „like-urile” în locul voturilor, promovând agende politice în defavoarea valorilor democratice. El a declarat că va solicita liderilor UE să adopte reglementări pentru a-i trage la răspundere pe mogulii tehnologici responsabili, subliniind că influența lor ar trebui controlată, similar altor industrii.

Autoritățile australiene au început investigarea unei posibile implicări externe în organizarea atacurilor antisemite, potrivit Deutsche Welle. Acestea analizează dacă criminali locali au fost plătiți de agenți străini pentru a comite atacuri antisemite. Recent, Australia a fost martora unui val de vandalism asupra locațiilor evreiești, inclusiv incendierea unei grădinițe, distrugerea de automobile în cartiere majoritar evreiești și atacuri cu vopsea roșie asupra sinagogilor. Prim-ministrul, Anthony Albanese, a declarat că unele dintre aceste infracțiuni par a fi motivate de câștiguri financiare și nu de o ideologie anume. Comisarul Poliției Federale, Reece Kershaw, a confirmat că anchetele vor stabili dacă atacurile au fost finanțate din afaceri externe. Deocamdată, autoritățile nu au detalii concrete privind sursa acestor plăți.

Fostul președinte al El Salvadorului, Mauricio Funes, a decedat la vârsta de 65 de ani, titrează Associated Press. Acesta și-a petrecut ultimii ani din viață în exil, în Nicaragua, pentru a evita diverse pedepse penale. Ministerul Sănătății din Nicaragua a confirmat că Funes a decedat din cauza unei boli cronice grave. Funes a fost președinte al El Salvadorului între 2009 și 2014 și a trăit în exil sub protecția guvernului lui Daniel Ortega, care i-a acordat cetățenia nicaraguană pentru a-l proteja de extrădare. În El Salvador, Funes avea sentințe de 28 de ani de închisoare pentru corupție și înțelegeri cu grupuri infracționale, dar nu a ajuns niciodată în arest. Fost jurnalist și politician, Funes a fost ales președinte din partea FMLN și a fost apreciat pentru abilitățile sale jurnalistice, dar și criticat pentru erorile din timpul mandatului său.

Rebelii Houthi din Yemen au eliberat echipajul navei Galaxy Leader, declară BBC. Mișcarea Houthi din Yemen a eliberat echipajul navei de marfă, pe care o capturase în noiembrie 2023, în cadrul unui atac asupra transporturilor pe Marea Roșie, legat de conflictul din Gaza. Cei 25 de membri ai echipajului, din Filipine, Mexic, România, Bulgaria și Ucraina, au fost reținuți după ce combatanții Houthi au folosit un elicopter pentru a captura nava în timpul călătoriei acesteia din Turcia spre India. Eliberarea vine în urma unor luni de diplomație, cu implicarea reprezentanților țărilor implicate și a membrilor Organizației Maritime Internaționale (IMO). Echipajul a fost predat autorităților din Oman, în sprijinul acordului de încetare a focului din Gaza. Acesta este un pas important pentru a proteja comerțul maritim global și pentru a pune capăt atacurilor asupra navelor comerciale.