Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 22 ianuarie în lume – Poliția rusă arestează mai mulți suporteri care cer eliberarea din arest a lui Alexei Navalnîi, președintele SUA angajează o echipă de specialiști pentru combaterea atacurilor cibernetice, iar nordul Mozambicului se confruntă cu o criză umanitară

A fost 22 ianuarie în lume – Poliția rusă arestează mai mulți suporteri care cer eliberarea din arest a lui Alexei Navalnîi, președintele SUA angajează o echipă de specialiști pentru combaterea atacurilor cibernetice, iar nordul Mozambicului se confruntă cu o criză umanitară

Material realizat de Andreea Ianoșiu și Mihai Boș

Forțele de ordine au arestat mai mulți apropiați ai opozantului rus Alexei Navalnîi în urma unor proteste organizate în mai multe orașe din țară, unde era cerută eliberarea acestuia din arest, relatează BBC.  Poliția a intervenit împotriva demonstrațiilor organizate în regiunea estică Khabarovsk, după ce oamenii au fost deja avertizați să rămână acasă. Mobilizarea pentru manifestații s-a petrecut pe platformele social media, după ce Navalnîi a fost arestat la întoarcerea lui în Moscova din Berlin. Acesta este unul dintre principalii critici ai regimului Putin, având reputație foarte bună în rândul protestatarilor, fapt care ajută la mobilizarea acestora. Alte proteste neautorizate sunt plănuite a avea loc în peste 60 orașe din Rusia la sfârșitul săptămânii. Poliția din Moscova a declarat deja că protestele neautorizate vor fi suprimate. Platforma Tik Tok reprezintă principalul canal de comunicare și propagare a informațiilor privind mobilizarea protestatarilor împotriva regimului de la Kremlin.

Alex Saab, om de afaceri columbian, deținea o scrisoare adresată lideului Iranului, trimisă de președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, în momentul în care acesta a fost arestat în urma unui mandat emis de Statele Unite ale Americii, conform Al Jazeera. Afaceristul deținea o scrisoare în care președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, l-a acreditat pe acesta pentru a-i cere liderului suprem din Iran ajutor constând în petrol și medicamente, potrivit unor documente nou-apărute în cadrul unui proces adresat corupției la nivel politic care amplifică din nou tensiunile dintre SUA și Venezuela. Oficialii americani consideră că Alex Saab deține mai multe secrete privind activitățile efectuate de Maduro. Acesta a fost arestat în luna iunie a anului 2020, în insulele Capului Verde, după ce avionul la bordul căruia se afla s-a oprit pentru realimentare în drum spre Teheran, unde fusese trimis să negocieze un schimb de aur din Venezuela contra obținerii de petrol iranian. Administrația Trump a prioritizat extrădarea acestuia, ajungând să trimită chiar și o navă de război în largul coastelor statului african, pentru a se asigura că guvernul de la Caracas nu va încerca să-l elibereze din închisoare. 

Prințul Harry a declarat că “se scurge timpul” pentru rețelele de socializare care promovează dezinfromarea și care, crede acesta, reprezintă o amenințare la adresa democrației, relatează The Guardian. Acesta a pledat pentru mai multă responsabilitate din partea platformelor, acuzându-le de neasumarea responsabilității și a evidențiat rolul pe care media l-a avut și în revoltele de la Capitoliul Statelor Unite și în problema populației rohingya din Myanmar. Prințul Harry, care a vorbit, de asemenea, despre “hărțuirea” pe care el și soția lui, Megan, au suportat-o în mediul online, a spus pentru site-ul Fast Company: “Am văzut în repetate rânduri ce se întâmplă când costul real al dezinfromării este ignorat.” “Nu există cale de a stopa asta. A fost un atac al democrației în SUA, organizat pe rețelele de socializare, o problemă a violențelor extremiste.” Prințul în vârstă de 36 de ani a mai adăugat ca “îi pierdem pe cei dragi nouă din cauza teoriilor conspirației, pierdem sensul de a fi al sinelui din cauza neadevărului și, la scară mai largă, pierdem democrația.”

Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden a angajat un grup de specialiști în securitatea cibernetică cu expertiză aprofundată, relatează Al Jazeera.  După atacurile suferite de agențiile de informații ale SUA în luna decembrie, responsabilitate pe care o atribuie Rusiei, noua administrație prezidențială vrea să ia măsuri pentru a spori securitatea cibernetică. Atacul cibernetic recent este descris ca unul dintre cele mai puternice acte de hacking împotriva entităților guvernamentale ale SUA. Rusia neagă implicarea în acest atac. În ciuda acestei inițiative, câțiva observatori s-au arătat îngrijorați pentru că experiența grupului angajat de Biden este în mare parte atribuită sectorului public, iar majoritatea infrastructurii de internet din SUA este gestionată de corporații. Aceștia atrag atenția asupra distincției dintre sectorul public și cel privat pe aceste considerente. Biden plănuiește să îl numească pe Rob Silver directorul Agenției pentru Infrastructura Securității Cibernetice, acesta lucrând deja în acest sector în administrația lui Obama. 

Protestatarii au umplut străzile din Portland, Oregon, pentru a le aminti celor două partide americane de lupta împotriva rasismului din Statele Unite ale Americii, relatează CNN. Scopul acestor demonstrații a fost de a simboliza faptul că ”ambele partidele reprezintă opresorii”. Noul președinte în exercițiu, Joe Biden, a vorbit despre dreptate rasială și unitate în America în discursul de inaugurare, precizând că rasismul sistemic, supremația albă și terorismul domestic din America necesită a fi combătute. Protestatarii își doresc ca noul președinte să repare ceea a fost cauzat de Donald Trump, de la narativele ostile aruncate asupra afro-americanilor la refuzul de a adresa brutalitatea autorităților. Protestele din Portland se petrec deja de câteva luni, de la moartea lui George Floyd. Evenimentele au început cu mișcarea pașnică, Black Lives Matter, ulterior devenind violente.

Declarația Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii care condamnă genocidul asupra uigurilor ar putea aduce o nouă provocare pentru relațiile dintre China și SUA, potrivit CNN. Înainte cu o zi ca președintele Joe Biden să își înceapă mandatul, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a acuzat guvernul chinez pentru comiterea de genocid împotriva uigurilor și altor minorități din Xinjiang. Pompeo numește această mișcare o ”încercare sistematică a Partidului Comunist Chinez de a distruge uigurii”. Până acum, guvernul de la Washington a sancționat oficiali chinezi din cauza situației din Xinjiang și a blocat unele importuri din regiune aceasta a fost prima dată când China este acuzată de ”genocid”. Platformele mass-media din China au sărbătorit zilele precedente sfârșitul administrației prezidențiale a lui Donald Trump, iar Beijingul speră să poată ”reseta termenii” relațiilor dintre cele două părți.

Nordul Mozambicului se confruntă cu o criză umanitară din cauza numărului tot mai mare de oameni care și-au pierdut locuințele pe fondul agravării conflictelor, conform The Guardian. Luptele din nordul provinciei Cabo Delgado au strămutat mai mult de 500.000 de oameni anul trecut, iar vineri agențiile ONU au declarat că sunt profund îngrijorate de situația actuală și au apelat la comunitatea internațională pentru mai mult ajutor. O epidemie de holeră a fost, de asemenea, raportată în regiune odată cu sosirea sezonului ploios. “Situația din Cabo Delgado este îngrozitoare, este o criză umanitară, comunitatea internațională nu poate lăsa situația să continue așa”, a declarant Valentin Tabsopa, director al UNHCR din sudul Africii. Acesta a declarat că 90% dintre cei deportați au fost primiți de către unii localnici în casele lor dar locuiesc înghesuiți, mai multe familii împărțind aceleași spații mici, dormind pe podea și folosind o singură toaletă.

AstraZeneca a informat Uniunea Europeană, vineri, că livrările vaccinului împotriva Covid-19 vor fi reduse cu 60% la 31 de milioane de doze în primul trimestru al anului din cauza problemelor de producție, a declarat un oficial din conducerea companiei, pentru Reuters. Această scădere aduce o nouă lovitură campaniei de vaccinare din Europa după ce Pfizer și partenerul său BioNTech au încetinit aprovizionarea cu vaccin a Uniunii Europene, spunând că această mutare a fost necesară pentru a se intensifica producția. AstraZeneca ar fi trebuit să livreze aproximativ 80 de milioane de doze în 27 de țări ale Uniunii Europene până la sfârșitul lui martie, potrivit sursei citate de Reuters. Acesta a adăugat că AstraZeneca plănuise să înceapă livrările în UE începând cu data de 15 februarie. Compania farmaceutică a spus oficialităților UE la o ședință că reducerea numărului de doze livrate are loc din cauza unei companii partenere din Belgia, Novasep, au declarat oficialitățile UE. După anunțul companiei AstraZeneca, Comisarul European pe probleme de sănătate, Stella Kyriakides, și-a exprimat “profunda dezamăgire” într-o postare pe Twitter.

Evidențe recente arată că noua tulpină de coronavirus descoperită în Regatul Unit poate fi mai fatală, a declarat primul ministru Boris Johnson pentru BBC. Cu toate acestea, rămâne o incertitudine numărul infectărilor, iar vaccinul încă se așteaptă să funcționeze și în acest caz. Datele provin de la matematicienii care au comparat rata mortalității persoanelor infectate cu vechea tulpină cu rata mortalității noii tulpini. Noua tulpină mult mai infecțioasă s-a răspândit deja în mare parte din Regatul Unit. Boris Johnson a spus într-o declarație ca “Pe lângă faptul că se răspândește mult mai rapid, se pare că există evidențe cum că noua tulpină de coronavirus – care a fost întâi descoperită în Londra – poate fi asociată cu o rată mai mare a mortalității”.

Fostul șef al Băncii Vaticanului, Angelo Caloia, a fost condamnat la aproape nouă ani de închisoare pentru spălare de bani și delapidare., informează CNN. Oficialul, în vârstă de 81 de ani, a primit 8 ani și 11 luni de închisoare, devenind cel mai înalt oficial condamnat pentru infracțiuni financiare. Avocatul acestuia a contestat decizia. Caloia a fost președintele băncii cunoscute ca “Insituto per le Opere di Religione” (IOR) din 1989 până în 2009. Acesta, împreună cu doi juriști ai băncii, au fost acuzați de delapidare în timpul gestionării unor vânzări imobiliare deținute de IOR între anii 2001 și 2008, declarând mai puțin decât valoarea reală a vânzării. Tribunalul de la Vatican i-a condamnat, de asemenea, și pe cei doi juriști. Gabriele Liuzzo, de 97 de ani, a primit aceeași sentință ca și Caloia. Fiul lui Liuzzo, Lamberto Liuzzo, în vârstă de 55 de ani, a fost condamnat la cinci ani și două luni. Fiecare condamnat va trebui să plătească amenzi și le este interzis să aibă funcții publice. Toți trei au negat faptele în timpul procesului început în 2018.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 feburarie în lume – Liderul opoziției georgiene este arestat, Marea Britanie acceptă amânarea ratificării tratatului Brexit de către UE, iar Iranul anunță interzicerea accesului la transmisia video de la siturile sale nucleare

Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma Liderul opoziției din Georgia, Nika Melia, a …