Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ioana Vințeler și Răzvan Rocaș
- Guvernul suedez a decis introducerea serviciului militar obligatoriu, relatează BBC. Începând cu 1 ianuarie 2018, aproximativ 4.000 femei și bărbați vor fi recrutați pentru efectuarea serviciului militar. Această decizie a survenit în urma exercițiilor militare exercitate de Rusia în zona teritoriului Baltic. Fiind o țară neutră, Suedia dorește construirea unui sistem de apărare în cadrul căruia pozițiile fruntașe vor fi ocupate de către cetățeni. Conform purtătorului de cuvânt al ministerului de apărare suedez, recrutarea se va face pe baza unor probe psihologice și fizice. „Dacă ne dorim unități militare complexe și antrenate, sistemul ce prevede recrutarea soldaților doar din rândul voluntarilor trebuie înlocuit cu un sistem în care serviciul militar e obligatoriu,” a declarat Peter Hultqvist, ministrul de apărare al Suediei.
- Viețile a 6,2 milioane de oameni sunt puse în pericol în interiorul teritoriului somalez sfâșiat de secetă și de germenii războiului, conform Al Jazeera. La o săptămână după ce Mohamed Abdullahi Farmajo a fost numit în funcția de președinte a fost deja nevoit să declare că Somalia se află într-o stare critică. Deși războiul cu al-Shabab continuă, iar forțele Uniunii Africane în continuare susțin guvernul în această luptă, foametea a devenit prioritatea de bază pentru guvern. Preponderența nomadismului accentuează nevoia populației de a găsi soluții alternative de aprovizionare. Întreaga situație problematică testează promptitudinea comunității internaționale. Dacă în următoarele luni, foametea, seceta și războiul nu își vor diminua intensitatea soarta întregii populații va fi profund afectată.
- Parlamentului European a inițiat discuția despre interzicerea accesul fără vize cetățenilor americani în cadrul perimetrului UE după ce SUA a refuzat reciprocitatea deplină a vizelor, susține Reuters. Refuzul Washingtonului de a permite accesul fără vize unor state membre UE a mobilizat votul parlamentului european care pune presiune pe comunitatea internațională cu scopul de a suspenda libertatea americanilor de a circula nestingheriți în cadrul statelor membre UE. În prezent, cetățenii din Polonia, Croația, Cipru, România și Bulgaria nu pot accesa direct spațiul american, întrucât accesul e mediat de vize. Prima notificare despre lipsa de reciprocitate venită din partea SUA a fost semnalată încă din 2014. „Comisia va raporta progresele unei asemenea decizii la finalul lunii iunie 2017,” a declarat oficialul executiv al UE.
- Descoperirea celei mai vechi fosile de pe Pământ, ce atestă existența organismelor acum 4,2 miliarde de ani, a lansat presupoziția că asemenea organisme ar putea reprezenta dovezi ale vieții extraterestre, conform The Telegraph. Bacteria microscopică a fost descoperită în formațiunile de rocă din Quebec, Canada. Această descoperire reprezintă una dintre cele mai puternice dovezi în favoarea posibilității de evoluție a unor asemenea organisme și pe Marte. Acum 4.2 miliarde de ani, stadiul timpuriu al ambelor planete ar fi permis dezvoltarea unor asemenea microorganisme atât pe Pământ, cât și pe Marte. Echipa care a făcut descoperirea a evidențiat necesitatea căutării unor fosile asemănătoare pe suprafața Planetei Roșii care să ateste existența vieții pe o altă planetă. „Pământul și Marte în faza lor timpurie sunt locuri extrem de asemănătoare. Știm că viața pe Pământ a evoluat extrem de rapid. Dacă există viață în cadrul sistemelor de ventilare hidrotermală, probabil acum 4.2 miliarde de ani când ambele planete dispuneau de condiții favorabile dezvoltării vieții, există probabilitatea ca ambele planete să fi menținut organisme vii,” a declarat echipa Colegiului din Londra care a făcut descoperirea.
- O serie de atacuri aeriene americane au fost direcționate joi spre mișcarea teroristă al-Qaeda, ceea ce a cauzat teroare în rândul cetățenilor din Yemen, relatează The Washington Times. Oficialii au dezvăluit faptul că, inițial, au fost țintite 6 districte ale formațiunii teroriste ascunse într-o zonă muntoasă. După ce au fost localizate, forțele militare americane s-au mobilizat și au decis bombardarea zonei. Conform ultimelor estimări, 4 membri ai formațiunii au fost uciși în timpul bombardamentelor. Întreaga operațiune a cauzat panică în rândul rezidenților care au ales să-și părăsească locuințele pe fundalul sunetelor năucitoare ale atacului.
- Oficialii orașul aflat în sud-vestul Germaniei, Gaggenau, au retras joi permisiunea unui eveniment în cadrul căruia urma să vorbească ministrul justiției din Turcia, Bekir Bozdag, scrie Reuters. Acesta urma să se adreseze susținătorilor președintelui turc Tayyip Erdogan. Motivul ar fi fost acela că locul ar fi fost mult prea mic pentru publicul care era preconizat. Bozdag plănuiește să adune sprijin pentru un referendum în luna aprilie, prin care ar urma să extindă autoritatea președintelui. Acesta a atras asupra sa critici în Germania, după ce un jurnalist turco-german, care lucra pentru ziarul Die Welt, a fost arestat în Ankara. Oficialii orașului au declarat că nu cunosc dacă filiala din Gaggenau a Uniunii Democratice a Turcilor din Europa (UETD) își va mai ține evenimentul într-un alt loc.
- Cel puțin 5 persoane au fost rănite și alte câteva prinse sub dărămături după ce un acoperis s-a prăbușit la spitalul de stat „Charlotte Maxete” din Johannesburg, notează Reuters. Acoperișul i-a îngropat, după ce un grup de muncitori a încercat să repare o spărtură. Cinci persoane au fost rănite, dar nu se știe exact numărul celor râmași sub dărâmături: doi răniți au fost pacienți, alți doi au fost muncitori, iar la ei s-a mai adăugat și un cadru medical. Imaginile furnizate de televiziuni arată cum salvatorii încercau să dea la o parte molozul și țevile de oțel pentru a încerca să ajungă să-i salveze pe cei prinși printre resturile tavanului avariat. Acest accident vine ca urmare a situației spitalelor din Africa de Sud, acestea din urmă confruntându-se cu subfinanțare pentru cadre, pentru echipamente, dar și alte facilități.
- Campania președintelui din Filipine, Rodrigo Duterte, de a reintroduce pedeapsa cu moartea pentru crimele care au conexiune cu drogurile a înlăturat un mare obstacol, fiind susținută în Congres, în timp ce criticii au reclamat-o ca fiind „inumană”, relatează Al Jazeera. Proiectul de lege care conține pedeapsa cu moartea și măsura prin care copii care ating vârsta de 9 ani să primească aceeași pedeapsă ca cea a unui adult sunt elemente cheie ale războiului pe care președintele îl poartă cu drogurile, care până acum a însumat pierderea 7.000 vieți. O majoritate formată din politicienii aflați în Camera Reprezentanților a adoptat o a doua lectură a proiectului, limpezind astfel unul dintre cele mai mari obstacole în planul ca pedeapsa cu moartea să devină legală până în luna mai. O a treia și ultimă lectură va fi ținută săptămâna viitoare, fără a mai exista vreo discuție, ambele părți ale Congresului căzând la acord că aprobarea este doar o formalitate. Apoi Senatul, care este dominat tot de aliații lui Duterte, vor aproba un proiect similar.
- Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității europarlamentarului Marine Le Pen, lidera formațiunii extremiste Frontul Național și candidata pentru președinția Franței, după ce aceasta a postat imagini grafice ale victimelor grupării ISIS, conform Al Jazeera. Această măsură permite unui tribunal din Paris s-o urmărească penal pentru că a postat trei poze cu brutalitățile provocate de gruparea teroristă ISIS, în anul 2015, pe contul ei de Twitter, printre ele fiind și o poză cu trupul decapitat al jurnalistului american James Foley. Vina care i s-a adus este aceea de „publicare de imagini violente” care, în anumite circumstanțe, poate duce la o pedeapsă de trei ani și o amendă de aproape 79.000 dolari. Le Pen a reacționat după ridicarea imunității și a declarat: „Asta le arată francezilor exact ce înseamnă Uniunea Europeană, ce reprezintă Parlamentul European și că toate acestea fac parte dintr-un sistem care vrea să-l oprească pe candidatul poporului francez, care sunt eu.” De asemenea, Florian Philippot, vice-președintele partidului Frontul Național, a declarat: „Arătând și numind ororile Islamismului, ne permitem să luptăm împotriva lui.”
- Înalta Curte a statului Zimbabwe a scos în afara legii pedeapsa corporală aplicată copiilor, atât la școală, cât și acasă, notează BBC. Reglementarea vine ca urmare a plângerii unui părinte conform căreia fiicei sale, în vârstă de 6 ani, i-au fost lăsate urme adânci, ca rezultat al bătăii primite din partea profesorului. Aceasta ar fi lovit-o pentru că nu a putut să demonstreze că și-a făcut tema de casă. Acum este rândul Curții Constituționale să aprobe hotărârea. Aceasta din urmă ar schimba modul în care părinții din țara africană și-au disciplinat copiii pentru o perioadă lungă de timp. „Copilul meu a suferit de vânătăi majore și chiar le-am fotografiat… A avut vânătăi adânci pe spate și abia dacă putea să doarmă,” a declarat Linah Pfungwa, mama în cauză. Într-o cerere depusă de aceasta, ea declara că n-ar trebui să fie copiii un subiect pentru orice formă de violență și o astfel de pedeapsă corporală le-a încălcat drepturile conferite de Constituția din Zimbabwe. Judecătorul David Mangota a aprobat faptul că pedeapsa corporală asupra copiilor a fost neconstituțională și a spus că atât părinții, cât și profesorii n-ar trebui să folosească pedeapsa fizică asupra copiilor.
