Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Oficialii din regiunea autonomă Someliand au anunțat victoria în alegeri prezidențiale ale lui Abdullahi, anunță BBC. Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut și sub numele de Irro, a câștigat alegerile prezidențiale din Somaliland cu 64% din voturi, devenind al șaselea președinte al regiunii de la declarația de independență față de Somalia în 1991. Irro l-a învins pe actualul președinte Musa Abdi Bihi, care a obținut 35% din voturi. În campania sa, Irro a promis să revizuiască un acord controversat cu Etiopia privind închirierea unei secțiuni de coastă pentru un port naval. Deși nu a respins complet acordul, Irro a adoptat o abordare diplomatică, sugerând posibile schimbări. Irro, un politician experimentat și fost speaker al parlamentului, este văzut ca o figură unificatoare și va continua relațiile cu Taiwan. Somaliland nu este recunoscut internațional, dar are un sistem democratic stabil comparativ cu Somalia.
Marșul de nouă zile al indigenilor Maori s-a încheiat cu mii de protestatari în fața parlamentului neozeelandez, afirmă BBC. Peste 40.000 de persoane au protestat în fața parlamentului din Wellington, Noua Zeelandă, împotriva unui proiect de lege ce propune reinterpretarea principiilor Tratatului de la Waitangi din 1840. Considerat un document esențial pentru relațiile rasiale, proiectul de lege a fost perceput de critici ca o amenințare la adresa drepturilor indigenilor Maori, în timp ce susținătorii au afirmat că tratatul nu mai reflectă o societate multiculturală. Protestul a marcat finalul unui marș de nouă zile, unul dintre cele mai mari din istoria țării. Deși premierul Christopher Luxon a declarat că legea nu va fi adoptată, dezbaterile pe această temă vor continua.
Biserica Catolică din Kenya a respins o donație de 40.000 de dolari oferită de președintele William Ruto, indică BBC. Donația a fost făcută pentru construirea unei case parohiale și sprijinirea corului, în timpul unei slujbe la Biserica Catolică Soweto din Nairobi. Arhiepiscopul Philip Anyolo a justificat decizia invocând preocupări etice și dorința de a evita politizarea bisericii, menționând că astfel de donații încalcă directivele bisericești și legile kenyene. Relațiile dintre biserică și politicieni s-au deteriorat recent, pe fondul criticilor aduse guvernului pentru taxe excesive și nerespectarea promisiunilor electorale. Această situație reflectă o tensiune crescândă între biserici și instituțiile politice din Kenya.
Ministrul Apărării din Finlanda, Antti Hakkanen, a declarat că NATO și UE trebuie să își întărească măsurile pentru a proteja elementele de infrastructură aflate în stare critică, confirmă Politico. Acesta a făcut comentariile după o întâlnire a Consiliului Afaceri Externe al UE. Îngrijorările au fost generate de avarierea unui cablu submarine între Finlanda și Germania, incident suspectat de sabotaj. Oficialii germani și finlandezi au făcut legătura cu capacitatea și intențiile Rusiei de a desfășura astfel de atacuri. De asemenea, există indicii că o navă chineză ar fi fost în apropiere la momentul incidentului. Aceste atacuri, în special asupra cablurilor submarine, reprezintă o amenințare dificil de prevenit în apele internaționale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus ca data de începere a mandatului să fie 1 decembrie, sugerează Politico. Ursula von der Leyen a întâmpinat dificultăți în formarea echipei de 26 de comisari pentru al doilea mandat, după ce în septembrie a anunțat numele acestora. Procesul a fost întârziat din cauza disputei politice din Parlamentul European. Pe 12 noiembrie, Parlamentul a aprobat 19 dintre comisarii propuși, dar nu a ajuns la un acord privind cei șase vicepreședinți executivi și candidatul din Ungaria, Oliver Varhelyi. Disensiunile între grupurile politice din Parlament, inclusiv partidul liberal Renew și socialiștii, au dus la o presiune asupra Partidului Popular European, care a acceptat un candidat de dreapta din Italia, Raffaele Fitto. Oficialii de la Bruxelles așteaptă să vadă dacă procesul va avansa sau dacă va fi amânat până în 2025.
Delegații Statelor Unite ale Americii au declarat că un armistițiu între Israel si Hezbollah devine din ce în ce mai plauzibil, relatează AP News. O delegație a Statelor Unite ale Americii a declarat că armistițiul dintre trupele israeliene și cele ale grupării Hezbollah este din ce în ce mai aproape să se întâmple. Declarația vine în contextul mai multor discuții care au avut loc în Liban. Persoana delegată de administrația Biden să se ocupe de această problemă, Amos Hochstein, a anunțat că ambele tabere au răspuns pozitiv la cererea de încetare a focului și instituirea unei “zone tampon” în sudul Libanului, care va urma să fie populată de forțe de menținere a păcii. În schimb, situația din Fâșia Gaza rămâne neschimbată, situația înrăutățindu-se după vandalizarea a 100 de camioane care transportau hrană și ajutoare umanitare.
Autoritățile rusești au informat că noile atacuri ucrainene marchează o “nouă fază a războiului”, conform Al Jazeera. Oficialii de la Moscova au declarat că folosirea noilor rachete americane va declanșa o nouă fază a războiului și că vor reacționa adecvat. Ucraina a folosit rachetele americane pentru a ataca un centru militar din regiunea de frontieră Bryansk, la doar două zile după ce Washingtonul a oferit undă verde Ucrainei pentru folosirea noilor rachete. Cu câteva zile înainte, Putin a declarat că nu va ezita să folosească arma nucleară dacă este atacat de către un stat care are la rândul său arma nucleară. Ministrul de Externe, Sergey Lavrov menționat că atacul este “desigur, un semnal că ei vor să intensifice conflictul”.
Incendiile de vegetație au determinat instaurarea stării de urgență în Ecuador, conform Deutsche Welle. Guvernul din Ecuador a declarat stare de urgență pentru 60 de zile din cauza declanșării mai multor incendii de vegetație. De asemenea, statul se confruntă și cu o secetă care a îngreunat procesul autorităților de a opri focul. Conform autorităților ecuadoriene, sunt active 13 incendii de vegetație, în timp ce alte 9 incendii au reușit să fie ținute sub control. În momentul de față, 8 elicoptere se luptă să stingă focul, 3 dintre ele fiind trimise de către Italia si Peru. Secretarul Situațiilor de Risc, Jorge Carillo, a declarat că “întreaga țară suferă din cauza distrugerilor provocate de marea secetă care deja a durat 120 de zile”. Incendiile au distrus 40.000 de hectare de grâne și a ucis mai mult de 44.000 de animale de fermă.
Autoritățile din Germania au declarat că suspectează că deteriorarea rețelelor submarine să fie produsul unui sabotaj, informează BBC. Ministrul Apărării, Boris Pistorius a declarat că distrugerea a două cabluri submarine în Marea Baltică pare a fi un act de sabotaj și o “acțiune hibridă”. Acesta nu cunoaște cine ar putea fi potențialii făptași. Cablul de telecomunicații avea o lungime de 1.170 de km și lega Finlanda și Germania. Acesta a fost deteriorat în dimineața zilei de luni. De asemenea, o conexiune de internet lungă de 218 km dintre insula Gotland din Suedia și Lituania a încetat să mai funcționeze. Incidentele vin în contextul înrăutățirii tensiunilor dintre Rusia și lumea vestică. Pistorius a mai adăugat că “nimeni nu crede ca acele cabluri au fost tăiate accidental”
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că Iranul își mărește rezerva de uraniu îmbogățit, folosit pentru construirea de arme nucleare, relatează CNN. Iranul nu a respectat cerințele comunității internaționale de a-și limita programul nuclear și și-a mărit rezerva de uraniu îmbogățit. Nivelul de uraniu îmbogățit pe care Iranul o posedă este aproape suficient pentru crearea de arme atomice, conform unui raport confidențial din partea unui observator al programului nuclear din partea ONU. Raportul Agenției Internaționale a Energiei Atomice arată că până la data de 26 octombrie, Iranul are în posesie 182.3 kg de uraniu îmbogățit până la 60% ceea ce indică o creștere de 17.6 kg de la ultimul raport din August. Pentru a construi arme, este nevoie de uraniu îmbogățit la un nivel de puritate de 90%.
