Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mădălina Robu și Gabriela Bujenița
Protestele din Peru au cauzat dislocarea a mii de ofițeri de poliție în capitala Lima, în timp ce sute de protestatari au mărșăluit spre centrul orașului, relatează CNN. Mișcarea de protest a fost declanșată de înlăturarea fostului președinte Pedro Castillo în decembrie și alimentată de nemulțumirea profundă față de condițiile de viață și inegalitatea din țară. Protestele s-au intensificat odată cu creșterea numărului de morți. Cel puțin 53 de persoane au fost ucise pe fondul confruntărilor cu forțele de ordine , iar alte 772 de persoane au fost rănite. Protestatarii care au defilat în capitală, sfidând starea de urgență ordonată de guvern, au solicitat demisia președintelui Dina Boluarte și alegeri generale cât mai curând posibil. Șeful poliției din regiunea Lima, generalul Victor Sanabria, a declarat presei locale că 11.800 de ofițeri de poliție au fost dislocați în capitala statului, iar locații cheie precum parlamentul, parchetul, anumite posturi de televiziune, Curtea Supremă și cartierul general al armatei au primit protecție suplimentară. Oficialii peruvieni nu au făcut publice detaliile referitoare la cei uciși în timpul manifestărilor. Cu toate acestea, experții susțin că protestatarii indigeni au suferit cele mai considerabile pierderi.
Liderii politici ai Franței și Spaniei au semnat un tratat de prietenie cu ocazia unei întruniri în Barcelona, informează Euronews. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, și președintele francez, Emmanuel Macron, s-au întâlnit în cadrul unui summit bilateral pentru discuții. Reprezentanții statelor vecine au profitat de ocazie pentru a semna un tratat de prietenie și cooperare care consolidează legăturile pe probleme precum migrația, apărarea și energia. Oficialii de la Paris urmăresc să consolideze legături mai strânse și cu alți vecini, în special cu cei din sudul Europei, într-un moment în care alianța dintre Paris și Berlin indică semne de tensiune. Cei doi oficiali au acoperit multiple teme de discuție, inclusiv intenția de construire a unei conducte subacvatice de hidrogen care să lege Barcelona și Marsilia. Acest proiect este privit drept „cheia” pentru independența energetică a UE. Emmanuel Macron speră, de asemenea, să se bazeze pe sprijinul spaniol pentru poziția sa într-un potențial conflict cu Washingtonul care implică subvenții pentru companiile de energie regenerabilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat un răspuns guvernului britanic cu privire la o cerere depusă de trei parlamentari ce acuză că nu s-a investigat în mod corespunzător presupusa ingerință a Rusiei în alegerile pentru Brexit, conform Euronews. Cei trei parlamentari, provenind din Partidul Laburist, Partidul Național Scoțian și Partidul Verde, sunt primii membri ai parlamentului care au recurs la un astfel de act din motive de securitate națională. Conform declarațiilor acestora, eșecul guvernului de a desfășura o anchetă independentă cu privire la concluziile unui raport despre presupusa ingerință electorală rusă încalcă dreptul la alegeri libere și corecte. Oficialii CEDO au oferit guvernului britanic timp până pe 26 aprilie pentru a răspunde acuzațiilor. Comitetul serviciilor de informații ale Marii Britanii a publicat în 2020 un raport privind amenințarea Rusiei la adresa statului, susținând că nu se poate face o evaluare cu referire la amestecul Rusiei în referendumul din 2016 privind părăsirea Uniunii Europene. Fostul premier, Theresa May, a declarat că a tratat cu seriozitate acuzațiile de interferență rusă în alegeri, deși succesorul ei, Boris Johnson, a fost acuzat că a întârziat publicarea raportului.
Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că este „profund îngrijorat” de programul pentru inteligență artificială al guvernului chinez, relatează AP News. Declarațiile au fost făcute în timpul unei intervenții din cadrul Forumului Economic Mondial din Davos, Elveția. Acesta a susținut că liderii chinezi ar putea folosi progresele inteligenței artificiale pentru a continua operațiunile de hacking, furtul de proprietate intelectuală, reprimarea disidenților în interiorul țării și nu numai. Astfel de îngrijorări au fost exprimate pentru mult timp de către reprezentanții americani. În octombrie 2021 oficialii Statelor Unite au emis avertismente cu privire la ambițiile Chinei în domeniul inteligenței artificiale, ca parte a unui efort de a informa atât directorii de afaceri, cadrele universitare, reprezentanții locali, cât și pe oficialii de la Washington despre riscurile acceptării investițiilor sau expertizei chineze în industriile cheie. Purtătorul de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington nu a răspuns imediat solicitării de a face comentarii asupra declarațiilor lui Wray. Liderii de la Beijing au criticat în repetate rânduri serviciile de informații americane pentru evaluările sale asupra statului chinez.
Reprezentanții Germaniei s-au confruntat cu o presiune din ce în ce mai mare de a furniza tancuri de luptă Kievului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat nemulțumiri cauzate de insuficiența armamentului obținut, informează AP News. În cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, Zelenski a criticat doi dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, Germania și Statele Unite ale Americii, pentru că au ezitat să trimită tancuri. Ministrul de externe și ministrul apărării din Ucraina au declarat că tancurile britanice „nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivele operaționale”. Criticii din cadrul coaliției de guvernare a Germaniei au prezentat de multă vreme nemulțumiri referitoare la ezitarea cancelarului Olaf Scholz privind livrările de arme. În cadrul întrunirii, Scholz a evitat să răspundă direct întrebării referitoare la tancuri, declarând că Germania va rămâne unul dintre cei mai importanți furnizori de arme ai Ucrainei. Aliații din estul NATO au furnizat tancuri T-72 din epoca sovietică forțelor ucrainene, dar oficialii au recunoscut că aceste provizii de echipamente, cu care forțele ucrainene erau deja familiarizate, sunt limitate.
Prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, se retrage din funcție, urmând să-și prezinte demisia până pe 7 februarie, informează Reuters. „Politicienii sunt oameni. Dăm tot ceea ce putem, atât timp cât putem, iar apoi vine timpul. Iar pentru mine, a venit timpul”, a declarat Ardern în prima sa conferință de presă din 2023. Jacinda Ardern a apărut pe scena politică în 2017, devenind cea mai tânără femeie în funcția de prim-ministru din lume, la vârsta de 37 de ani. Ea a militat pentru drepturile femeilor și pentru a pune capăt sărăciei și inegalității economice din țară. Ardern a primit aprecieri din partea liderilor mondiali pentru modul în care a gestionat pandemia COVID-19. În Noua Zeelandă, în perioada pandemiei, au fost impuse unele dintre cele mai stricte măsuri la nivel global, dar ca rezultat a existat și unul dintre cele mai mici bilanțuri de decese. Duminică vor avea loc alegeri în Partidul Laburist, aflat la putere în Noua Zeelandă, pentru desemnarea unui nou lider de partid, ce va ocupa și funcția de prim-ministru, până la următoarele alegeri generale din 14 octombrie 2023.
Peste un milion de oameni au manifestat în Franța împotriva majorării vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, informează Reuters. Potrivit Ministerului de Interne, un total de 1,12 milioane de persoane au ieșit în stradă, la nivelul întregii țări, pentru a protesta împotriva reformei sistemului de pensii propuse de Guvern. Din perspectiva Ministerului Muncii, majorarea vârstei de pensionare cu doi ani și extinderea perioadei de contributivitate ar urma să aducă bugetului venituri suplimentare de 17,7 miliarde de euro anual, permițând sistemului să ajungă la un echilibru până în 2027. Sindicatele franceze nu sunt de acord cu această reformă și au anunțat o nouă zi de greve împotriva reformei sistemului de pensii, pe 31 ianuarie. Guvernul francez a încercat și în 2019 implementarea acestui proiect, dar a renunțat din cauza pandemiei COVID-19.
Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte zeci de persoane au fost rănite în urma unei busculade în Irak, informează Al Jazeera. Incidentele s-au produs în fața stadionului din orașul irakian Basra, înaintea meciului de fotbal dintre Irak și Oman. Mii de oameni fără bilete s-au adunat în fața stadionului pentru a urmări finala primului turneu internațional de fotbal organizat în țară în ultimele patru decenii. Într-un comunicat de presă, Ministerul de Interne al Irakului i-a îndemnat pe cei care nu aveau bilete să părăsească zona din jurul stadionului. Este pentru prima dată când Irakul găzduiește Cupa Golfului din 1979, când a avut loc în capitala Bagdad. De această dată, turneul s-a desfășurat în orașul Basra, unde au participat echipele din cele șase țări din Consiliul de Cooperare al Golfului – Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – precum și Yemen și Irak.
Autoritățile din Israel au eliberat al doilea cel mai longeviv prizonier palestinian, informează Al Jazeera. Maher Younis, în vârstă de 65 de ani, a fost eliberat după ce și-a ispășit pedeapsa timp de patru decenii în închisorile israeliene. El a fost arestat în 1983 și condamnat alături de Karim Younis pentru uciderea unui soldat israelian, în 1980. Maher și Karim au fost inițial condamnați la pedeapsa cu moartea. Pedeapsa lor a fost comutată în închisoare pe viață, iar ulterior, în 2011, redusă la 40 de ani. Oamenii din orașul Ara, locul de baștină a lui Maher, nu au avut dreptul să organizeze acțiuni de susținere. Nici ridicarea steagului palestinian nu a fost permisă, conform noilor reguli care îl interzic în public. Aproximativ 4.700 de palestinieni sunt reținuți în închisorile israeliene, inclusiv 150 de copii și 835 de persoane deținute fără un proces echitabil.
