Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ioana Vințeler
1. Noi victime în bombardamentele din Alep, mâncarea şi combustibilul sunt din ce în ce mai puține, relatează cei de la Reuters. Atacurile aeriene şi bombardamentele au ucis cel puţin 25 de persoane în a treia zi consecutivă de atacuri în partea de est a oraşului Alep, deţinută de rebeli. Primarul sectorului împresurat acuză o lipsă acută a hranei şi a combustibilului odată cu apropierea iernii. Bombardamenul a fost reiniţiat după o pauză de 4 saptămâni, parte a expansiunii militare a guvernului sirian şi a aliaţilor săi, printre care şi Rusia, marcând o fază crucială a unui război lung de 5 ani, iar capturarea oraşului sirian ar reprezenta un mare triumf pentru preşedintele Basar al-Assad. Rusia declară că nu bombardează oraşul, dar că foloseşte echipament militar pentru a lovi ţintele de pe cuprinsul ţării. Alegerea surprinzătoare a lui Donald Trump de săptămâna trecută a adus speranţe Damascului şi Moscovei că Statele Unite, care ofereau sprijin rebelilor, îşi va schimba poziţia faţă de Siria. Agenţiile ruse de ştiri l-au citat joi pe ministrul de externe, Mikhail Bogdanov, ca spunând că Rusia a iniţiat discuţiile cu echipa lui Trump în legătură cu Siria şi speră că administraţia sa îşi va schimba modul de abordare asupra crizei siriene.
2. Ofensiva pentru recucerirea orașului Mosul, cel mai mare oraș aflat sub dominația Statului Islamic, se transformă în cea mai mare bătălie din întreaga istorie turbulentă a Irakului, relatează Reuters. O privire retrospectivă surprinde imaginea Serviciului Anti-Terorism care a atacat acum două săptămâni partea estică a orașului, pentru ca mai apoi partea estică și vestică să fie și ele asaltate de forțele irakiene. Un alt eveniment important s-a petrecut miercuri, atunci când forțele irakiene au anunțat capturarea unei baze aeriene în partea vestică a bastionului. Lupta continuă și astăzi pe fundalul unui ecou cutremurător care surprinde disperarea localnicilor. Abu Bakr al-Baghdadi, liderul Statului Islamic, a accentuat faptul că jihadiștilor nu le este permis să renunțe la luptă sub nici o formă. O imagine cutremurătoare a unui soldat din forțele speciale, care a salvat o fetiță dintr-o zonă controlată de insurgenții care i-au ucis tatăl, a provocat o emoție puternică. Autoritățile irakiene au refuzat să ofere o estimare clară pentru momentul în care întregul oraș va fi recapturat, însă acestea au afirmat că este foarte probabil ca aceste lupte să mai dureze câteva luni.
3. Un grup de protestatari a asaltat clădirea în care echipa de tranziție pregătea terenul pentru începerea activității prezidențiale a lui Donald Trump, relatează RT. Grupul activist al americanilor iudei, „If not now”, a cerut ca strategul-șef, Stephen Bannon, să fie demis. Directorul executiv al „Breibart New” a fost acuzat de rasism și antisemitism de către protestatari. Organizația care se poziționează împotriva rasismului și antisemitismului a susținut că „ nu există loc în Casa Albă pentru antisemitism, rasism și naționalism alb”.
4. Un preot din Noua Zeelandă se confruntă cu numeroase reacții adverse după ce a declarat: „Recentele dezastre naturale sunt un semn că natura nu a fost niciodată creată pentru a purta pe proprii săi umeri sclavia actelor noastre imorale”, relatează BBC. Un cutremur cu magnitudinea de 7.8 grade a avut loc duminică în sudul insulei. Brian Tamaki, lider al bisericii „Destiny Church”, a reacționat virtual printr-un verset care susține că astfel de dezastre sunt produse de păcat, referindu-se în principal la căsătoriile între persoanele de același sex. O petiție online a fost deja lansată în care biserica se vrea a fi clasificată drept un grup în care ura este promovată. De asemenea, petiția semnată deja de 100.000 de persoane semnalează faptul că biserica nu ar mai trebui să fie privată de plătirea taxelor și impozitelor. Prim-ministrul John Key a declarat faptul că declarația preotului e mai mult decât ridicolă. „Noua Zeelandă e o țară predispusă la cutremure. Nu are nimic de-a face cu sexualitatea oamenilor” a declarat John Key.
5. Brexit-ul, blamat pentru o gaură în buget de 100 de miliarde de lire, scriu cei de la Independent. Cancelarul Philip Hammond le va dezvălui membrilor Parlamentului în Raportul toamnei de săptămâna viitoare golul de 100 de miliarde pe care Marea Britanie îl are de înfruntat. Conform celor de la Financial Times, prevederile oficiale făcute de cei de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară sugerează venituri fiscale mici, creştere încetinită şi investiţii reduse după ce votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană înseamnă că deficitul bugetar va creşte în următorii 5 ani. Predecesorul domnului lui Hammond, George Osborne, a promis că Regatul Unit va înregistra un excedent în perioada în 2019-2020, dar melanjul format de Brexit, creşterea slabă şi recentele angajamente ale Guvernului de a amâna unele reduceri de cheltuieli plănuite indică faptul că această creştere ar putea fi ratată. În schimb, este pe cale să resimtă un deficit semnificativ în acea perioadă. Previziunile economice independente creionează şi ele o imagine negativă. Institutul pentru Studii Fiscale a avertizat că inflaţia crescândă şi dezvoltarea înceată sunt cauzate de o depreciere a lirei sterline ce înseamnă probleme pentru economia viitoare a Regatului Unit. De asemenea, institutul a declarat, de vreme ce miniştrii Guvernului se pregătesc să restricţioneze mobilitatea în Insulele Britanice, că: „Orice scădere în viitorul imigraţiei…va face aritmetica fiscală să fie chiar mai grea.”
6. Patru naufragii în Marea Mediterană în ultimele două zile au cauzat moartea a 340 de migranți, relatează The Washington Post. Conform ultimelor statistici, anul 2016 pare a fi anul soldat cu cele mai multe astfel de incidente. Purtătorul de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație a afirmat: „Ceea ce e șocant e de fapt cruzimea. Traficanții forțează oamenii să plece în ciuda condițiilor prohibitive.” Agenția de frontieră Frontex a Uniunii Europene a înregistrat un record de 27.500 de migranți salvați începând cu luna octombrie.
7. Un protest anti-nazist sub forma unui spectacol de operă, relatat de The New York Times. Doar în cazul în care nu ai fost arian şi ai compus muzică pentru a promova idealurile naziste, Germania anilor 30’ nu a fost un loc pentru compozitori. Cu siguranţă că nu a fost pentru Karl Amadeus Hartmann, a cărui operă, „Simplicius Simplicissimus”, a fost începută imediat după ce Hitler a ajuns la putere, neavând nici o şansă de a fi pusă în scenă pe parcursul celui de-al Treilea Reich şi, în ciuda unor producţii postbelice ocazionale, s-a lâncezit la marginile repertoriului. Prin urmare, este foarte întârziată premiera britanică de săptămâna trecută de la Sadler’s Wells, pusă în scenă de tânărul regizor Polly Graham, proiectată de Nate Gibson şi dirijată de specialistul Timothy Redmond. Politicile lui Hartmann erau anti-naziste. În anii războiului s-a retras în ceea ce a fost numit ulterior „exil intern”, fără să-şi dorească vreun spectacol al lucrărilor sale în Germania şi evitând contactul cu autorităţile culturale. „Simplicius” este datat înaintea acelui „exil”, dar tot reprezintă un manifest –împotriva războiului, brutalităţii şi a abuzului de putere. Este de înţeles de ce nu a fost pusă în scenă decât după căderea regimului nazist.
8. În ciuda încercărilor de a elimina tortura prin intermediul legilor, Mexicul are în continuare probleme, relatează The Washington Times. Juan Carlos Soni Bulos, un activist ce promovează drepturile omului, le-a dezvăluit celor de la Washington Times că a fost imobilizat și torturat împreună cu patru membri ai familiei sale. Soni mărturisește că își aduce și acum aminte glasul unuia dintre torționari: „Asta o să te facă să nu îți mai dorești să aperi drepturile omului”. Pus față în față cu asemenea acuzații puternice, Mexicul afirmă faptul că s-au luat deja măsuri în privința stopării acestei probleme majore. După ce Statele Unite a refuzat acordarea unei finanțări în acest sens, recent, 2.5 miliarde de dolari au fost acordați pentru echiparea și antrenarea forțelor de securitate mexicane.
9. Barack Obama şi Angela Merkel se întâlnesc pentru ultima oară ca aliați pe scena mondială, relatează The Washington Times. Preşedintele Statelor Unite şi cancelarul Germaniei au reafirmat joi un mesaj de solidaritate şi de cooperare transatlantică între principalii parteneri comerciali şi aliaţii cheie ai NATO, întrucât Donald Trump se pregăteşte să preia frâiele. Liderul de la Casa Albă va face cea de-a şasea şi ultima vizită ca preşedinte în Germania, unde şi-a câştigat popularitatea înainte chiar de a fi ales. Cancelara statului german a cinat cu Obama miercuri noapte la hotelul acestuia şi au plănuit o conferinţă de presă după întâlnirea de dimineaţă. Cei doi lideri au constatat că relaţiile comerciale Uniunea Europeană dintre Statele Unite au fost cele mai însemnate pe plan global, accentuând că prietenia transatlantică a ajutat la încheierea unui acord climatic, a asigurat sprijin pentru refugiaţii de pe tot mapamondul, a format o apărare colectivă sub egida NATO şi a întărit lupta globală împotriva grupului extremist Stat Islamic.
10. Supraviețuitoarea unui viol se luptă pentru custodia copilului ei, relatează CNN. O tânără de 18 ani din SUA, victima unui viol, a fost obligată de către părinții ei să permită păstrarea legăturii parentale între violator și propria-i fiică. Conform CNN, povestea lui Noemi nu este deloc neobișnuită. Există multe legi care nu protejează femeile ce rămân însărcinate în urma unui viol, femeile fiind forțate să împartă custodia copilului cu cei care le-au forțat să întrețină relații de natură intimă fără propriul consimțământ. Anul viitor, Noemi plănuiește să construiască un caz puternic în fața justiției în speranța că va reuși să schimbe legea. Statistici exacte cu privire la numărul de sarcini provocate de viol nu există, însă se estimează că anual se înregistrează între 17.000 și 32.000 de sarcini provocate de viol, iar între 32% și 50% dintre victime aleg să păstreze copilul, estimându-se astfel că în fiecare an între 5 și 16 mii de femei riscă să se situeze într-o situație similară cu cea a lui Noemi din punct de vedere legislativ.
