Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 15 aprilie în lume – Franța aprobă o lege controversată care sporește puterea poliției, mai multe state UE se arată interesate să preia dozele de vaccin AstraZeneca refuzat de Danemarca, iar un studiu arată că doar 3% din ecosistemele lumii au rămas intacte
Credit foto: Yann Arthus-Bertrand / Getty Images Plus

A fost 15 aprilie în lume – Franța aprobă o lege controversată care sporește puterea poliției, mai multe state UE se arată interesate să preia dozele de vaccin AstraZeneca refuzat de Danemarca, iar un studiu arată că doar 3% din ecosistemele lumii au rămas intacte

Material realizat de Oana Florea și Ioana Mănăilă

Președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, a declarat că este dispus să colaboreze cu Statele Unite ale Americii pentru pacea și stabilitatea Indo-Pacificului și pentru a contracara „provocările”, în urma unei vizite a unei delegații americane, informează Al Jazeera. Liderul taiwanez a menționat că activitățile armatei chineze au amenințat pacea și stabilitatea în regiune, declarând că sunt foarte dispuși „să lucreze cu țări cu aceleași idei, inclusiv cu Statele Unite ale Americii”. Aceasta a transmis delegației că Taiwanul așteaptă cu nerăbdare să reia discuțiile comerciale cu SUA cât mai curând posibil și va colabora cu Washingtonul în combaterea știrilor false și a dezinformării. Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a trimis delegația în Taiwan în semn de sprijinire pentru insula democratică, pe fondul unor confruntări din ce în ce mai ostile ale Chinei.

Doar 3% din ecosistemele lumii au rămas intacte din punct de vedere ecologic, cercetătorii sugerând reintroducerea unui număr mic de specii importante în unele zone deteriorate, conform unui studiu publicat în revista Frontiers in Forests and Global Change, relatează The Guardian. Aceste zone de sălbăticie nedeteriorate de activitățile umane se găsesc în părți ale pădurilor tropicale din Amazon, Congo, pădurilor și tundrei din estul Siberiei și nordul Canadei și din Sahara. Cercetătorii au sugerat reintroducerea speciilor precum elefanții sau lupii, pentru menținerea unui ecosistem sănătos. Profesorul Pierre Ibisch, de la Universitatea Eberswalde pentru Dezvoltarea Durabilă din Germania, a declarat că descoperirea a doar 3% din terenuri intacte a fost „previzibil de devastatoare”. Acesta a sugerat că trebuie acordat „mult mai mult spațiu naturii”, considerând că „accelerarea schimbărilor climatice devine o amenințare generală pentru funcționalitatea ecosistemului”.

Populația rinocerilor din Nepal a crescut în urma întreruperii turismului cauzată de pandemia de coronavirus, conform CNN. Populația rinocerilor din cele patru parcuri naționale din Nepal a crescut la 752 de exemplare, cu o creștere cu peste 100 de animale față de cele 645 din anul 2015, potrivit ofițerului de informații de la Departamentul Nepal al Parcurilor Naționale și Conservării Faunei Sălbatice, Haribhhadra Acharya. Acesta a spus că numărul de rinoceri a fost calculat de echipe care au împărțit habitatul în pătrate pentru a facilita numărarea mai ușoară. Pentru a număra toți rinocerii, a fost nevoie de trei săptămâni prin metoda directă de observare a acestora lor. Conform declarației făcute de Acharya, creșterea populației a fost rezultatul investițiilor în gestionarea habitatelor, controlului braconajului, translocarea rinocerilor între habitate, dar și stoparea turismului, care a oprit călătorii spre vizitarea parcurilor.

Guvernul Statelor Unite ale Americii urmează să emită o gamă largă de sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza atacurilor cibernetice care au vizat SUA, conform rapoartelor, informează BBC. Sancțiunile vizează peste 30 de entități rusești care includ expulzarea a cel puțin 10 persoane de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Administrația președintelui Joe Biden a fost așteptată să emită un ordin executiv care să interzică instituțiilor financiare americane să cumpere obligațiuni în ruble din luna iunie. Biden a declarat într-un apel cu președintele rus, Vladimir Putin, că SUA „vor acționa ferm” în apărarea intereselor naționale.

Turcia va trimite în luna mai o delegație condusă de ministrul adjunct de externe în Egipt, în timp ce Ankara intensifică efortul de a repara legăturile tensionate cu Cairo, conform Reuters. În decursul lunii trecute, Turcia a declarat că a reluat contactele diplomatice cu Egiptul și a dorit continuarea cooperării, la opt ani după ce legăturile s-au după ce armata egipteană l-a înlăturat de la putere pe fostul președinte Mohammed Morsi, un lider al Frăției Musulmane și un apropiat al regimului de la Ankara. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat într-un interviu că delegația turcă a fost invitată de Cairo pentru o vizită în Egipt în prima săptămână a lunii mai. Cairo a informat că acțiunile Turciei „trebuie să arate alinierea la principiile egiptene”, pentru o normalizare a legăturilor.

Comitetul Parlamentului European pentru relații cu Marea Britanie a votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea acordului comercial de cooperare post-Brexit, relatează Reuters. Votul a fost suspendat în martie în semn de protest față de modificările britanice aduse acordurilor comerciale cu Irlanda de Nord, despre care autoritățile de la Bruxelles afirmă că încalcă termenii acordului de retragere. Parlamentul european a informat că  acordul comercial de cooperare încheiat în decembrie a fost sprijinit în Comisia pentru afaceri externe și comerț cu 108 voturi pentru, acordul având însă nevoie de acordul întregii camere  pentru a rămâne în vigoare. Dacă până la finalul lunii aprilie nu va exista niciun vot în favoarea acordului, atunci acesta va înceta să se mai aplice, lăsând Marea Britanie și Uniunea Europeană să facă comerț în conformitate cu condițiile Organizației Mondiale ale Comerțului. Deputatul european Christophe Hansen a declarat că Marea Britanie nu va fi de acord cu o altă prelungire și a precizat că o astfel de incertitudine este iresponsabilă și „cu siguranță în interesul nimănui.”

Parlamentul Franței a adoptat joi un proiect de lege care prevede sporirea puterilor poliției, în ciuda criticilor activiștilor pentru drepturile civile care se tem că acesta amenință eforturile de combatere ale abuzurilor poliției, informează Al Jazeera. Proiectul de lege a fost adoptat cu 75 de voturi ”pentru” și 33 ”împotrivă”, măsura fiind propusă de președintele Emmanuel Macron. În urma votului, ministrul francez de externe, Gerald Darmanin, a declarat că „polițiștii și jandarmii sunt copiii republicii și trebuie protejați pentru că ne protejează în fiecare zi.” Cel mai controversat articol al legii prevede că identificarea ofițerilor de poliție cu intenții dăunătoare „evidente” va fi pedepsită cu până la cinci de închisoare și cu o  amendă de 75.000 de euro. Opozanții susțin că noua lege se bazează pe interpretarea subiectivă a ofițerilor de poliție, în timp ce Alexis Corbiere, un parlamentar din partidul  de extremă stânga La France Insoumise, a declarat că proiectul de lege „dă impresia că acest serviciu public nu poate fi supus niciunei critici din partea cetățenilor.” Guvernul francez a precizat că legea este necesară pentru a oferi o mai bună protecție poliției pe fondul creșterii amenințărilor și hărțuirii pe rețelele de socializare.

Mai multe țări europene și-au exprimat interesul de a achiziționa vaccinurile AstraZeneca nedorite de Danemarca, informează EuroNews. Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, Hans Kluge, a declarat că Danemarca ia în considerare împărțirea dozelor neutilizate cu țările mai sărace. Cu toate acestea, OMS a reiterat faptul că vaccinul AstraZeneca este sigur și eficient, în timp ce autoritățile daneze au au subliniat faptul că vaccinul AstraZeneca este încă un vaccin aprobat neexcluzând utilizarea acestuia în viitor. Ministrul Sănătății din Cehia, Jan Hamacek a declarat pe Twitter că Cehia este dispusă să cumpere vaccinuri AstraZeneca din Danemarca, în timp ce prim-ministrul Lituaniei, Ingrida  Šimonytė, a declarat că Vilnius ar fi, de asemenea, interesat. Totodată, ministrul sănătății din Letonia, Daniels Pavluts, a informat că va contacta Danemarca în privința achiziționării dozelor de AstraZeneca. Cu toate acestea, nu este încă clar dacă astfel de acorduri sunt în conformitate cu normele Uniunii Europene privind achizițiile publice, mai multe partide daneze sugerând ca dozele să fie distribuite danezilor care sunt dispuși să se vaccineze cu AstraZeneca.

Partidul Conservator din Canada a renunțat la poziția sa împotriva stabilirii prețurilor carbonului și a adoptat taxa pentru emisii și combustibili ca parte a propriului plan climatic, relatează Reuters. Schimbările climatice s-au dovedit o problemă pentru Partidul Conservator canadian, majoritatea delegaților conservatori votând luna trecută împotriva recunoașterii schimbărilor climatice ca fiind o amenințare reală. În prezent, prețul național al carbonului este de 170 dolari canadieni pe tonă până în 2030, iar conform planului conservatorilor, prețurile vor fi plafonate la 50 dolari pe tonă pentru contribuabili, care ar plăti taxa într-un cont de economii guvernamentale menit pentru achiziții „verzi”. Liderul partidului conservator,  Erin O’Toole, a declarat că planul conservator este mai bun decât cel liberal și a precizat că un guvern conservator ar putea îndeplini angajamentul internațional al Canadei de a reduce emisiile cu 30% până în 2030. 

O coaliție internațională care militează pentru sănătatea copiilor a cerut ca Facebook să renunțe la planurile sale de a construi o platformă Instagram pentru copii invocând  efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale în rândul adolescenților, relatează The Guardian. Într-o scrisoare coordonată de reprezentanții campaniei „O copilărie fără reclame”, peste 20 de organizații i-au cerut directorului executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, să renunțe la proiectul care vizează construirea unei  platforme Instagram pentru copiii sub 13 ani precizând că aceasta „ar pune utilizatorii tineri în mare pericol.” Organizațiile au afirmat faptul că Instagram exploatează dorința de validare a tinerilor punând astfel în pericol bunăstarea acestora. De asemenea, organizațiile  au susținut că  Facebook are obligația de a se asigura că proiectele care vizează copiii pun siguranța utilizatorilor pe primul loc și au declarat că rețeaua de socializare  nu pare să fie pregătită să îndeplinească această obligație.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …