A fost 14 octombrie în lume – Oficialii din Grecia au inițiat un proiect de lege care introduce oficial ziua de lucru de 13 ore în sectorul privat; Doi membri ai guvernului german au cerut ridicarea restricțiilor privind exporturile de arme către Israel, după semnarea acordului de pace cu Hamas; Autoritățile  din Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de CEO-ul companiei chineze Nexperia înainte ca guvernul olandez să preia controlul firmei.

Material realizat de Paula Gănuci

Oficialii din Grecia au inițiat un proiect de lege care introduce oficial ziua de lucru de 13 ore în sectorul privat, anunță Politico. Grecia va fi pe cale să devină primul stat din UE care introduce oficial ziua de lucru de 13 ore în sectorul privat, potrivit unui proiect legislativ ce urmează să fie votat în parlament. Legea, susținută de partidul de guvernământ Noua Democrație, ar permite angajatorilor din industrie, comerț și servicii să solicite angajaților să lucreze până la 13 ore pe zi, maximum 37,5 zile pe an, cu un plafon de 48 de ore săptămânal și un bonus de 40% pentru orele suplimentare. Guvernul a susținut că măsura răspunde lipsei forței de muncă și scăderii demografice, însă sindicatele au declanșat greve și proteste la nivel național, acuzând distrugerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a afirmat că programul extins este opțional, dar opoziția și experții în muncă consideră că legea favorizează abuzurile și nesiguranța locurilor de muncă.

Doi membri ai guvernului german au cerut ridicarea restricțiilor privind exporturile de arme către Israel, după semnarea acordului de pace cu Hamas, indică Politico. Germania suspendase parțial exporturile în august, interzicând armele „clar utilizabile în Gaza”. Alexander Hoffmann, membru al partidului Uniunea Creștin-Socială din Bavaria, și Jens Spahn, membru al partidului Uniunea Creștin-Democrată, au afirmat că sancțiunile trebuie eliminate „imediat”, decizia finală urmând să fie luată de Consiliul Federal de Securitate. Acordul de pace, mediat de Statele Unite, ar pune capăt a doi ani de conflict care au provocat peste 60.000 de morți palestinieni. Deși Germania a rămas un aliat tradițional al Israelului, Berlinul a adoptat recent o poziție mai critică față de ofensiva israeliană, însă Friedrich Merz, cancelarul german, a evitat să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Tel Avivului. 

Președintele Emmanuel Macron a admis, indirect, că ar fi putut greși, autorizându-l pe premierul Lecornu să suspende legea de majora vârsta de pensionare până în 2027, pentru a salva noul guvern, anunță Politico. Partidul Socialist Francez, care deține balanța puterii în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului Franței, a anunțat că nu va depune imediat o moțiune de cenzură, oferind executivului o gură de aer. Sebastien Lecornu, reînvestit după ce primul său cabinet a căzut în 14 ore, a explicat că această „pauză” oferă șansa unei noi dezbateri sociale și a promis economii pentru a controla deficitul, estimând un cost de 400 milioane de euro în 2026. Opoziția conservatoare a acuzat guvernul că este „prizonierul socialiștilor”, iar două moțiuni de cenzură vor fi votate. Macron a avertizat că o eventuală cădere a guvernului ar putea duce la dizolvarea parlamentului, deși nu dorește noi alegeri.

Autoritățile  din Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de CEO-ul companiei chineze Nexperia înainte ca guvernul olandez să preia controlul firmei, confirmă Politico. Potrivit unor documente judiciare, oficiali ai Ministerului olandez de Externe și ai unui birou american de protecție a tehnologiilor critice s-au întâlnit în iunie pentru a discuta despre compania Nexperia, deținută de grupul chinez Wingtech. SUA au cerut înlăturarea fondatorului Wingtech, Zhang Xuezheng, pentru ca Nexperia să poată fi exceptată de la restricțiile de export americane. În septembrie, Olanda a decis să plaseze compania sub control guvernamental timp de un an. Oficialii olandezi au negat presiuni din partea SUA, însă Nexperia a fost lovită de sancțiuni americane la sfârșitul lui septembrie, iar China a ripostat prin restricții la export. Wingtech a calificat acțiunea Olandei drept o „ingerință geopolitică excesivă”

Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț, a declarat ca  Uniunea Europeană a pregătit un răspuns ferm la noile restricții impuse de China asupra exporturilor de pământuri rare, înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai comerțului din Danemarca, indică Politico. Beijingul a extins drastic lista materialelor vizate, invocând motive de securitate națională, ceea ce afectează sectoarele tehnologice, de apărare și energie verde. UE, în coordonare cu partenerii G7, analizează posibile măsuri comune, după consultări între Šefčovič și secretarul american al comerțului, Howard Lutnick. China produce 90% din magneții pe bază de pământuri rare, iar restricțiile obligă companiile să obțină aprobări speciale pentru utilizarea acestora. Statele Unite au reacționat prin amenințări cu tarife, iar UE evaluează impactul asupra industriei europene. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a cerut o reacție dură, subliniind necesitatea ca UE „să-și arate forța economică”.