Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 14 noiembrie în lume – Vladimir Putin a aprobat punerea în aplicare a mai multor restricții privind mediatizarea alegerilor electorale, Finlanda a acuzat Rusia de îndrumarea migranților către granița comună dintre cele două state,Programul Alimentar Mondial a anunțat că un sfert din populația Somaliei se va confrunta cu foamete “la nivel de criză”
Sursă foto: Natalia Kolesnikova/AFP/Getty Images via Bloomberg

A fost 14 noiembrie în lume – Vladimir Putin a aprobat punerea în aplicare a mai multor restricții privind mediatizarea alegerilor electorale, Finlanda a acuzat Rusia de îndrumarea migranților către granița comună dintre cele două state,Programul Alimentar Mondial a anunțat că un sfert din populația Somaliei se va confrunta cu foamete “la nivel de criză”

Material realizat de Anastasia Tăbăcaru, Romina Manolescu, Constantin-Emanuel Zota și Diana-Alexandra Dumitrescu 

Mai multe companii coordonate de aliatul lui Vladimir Putin, Alexei Mordashov, au oferit ajutor financiar unui jurnalist german de renume, relatează The Guardian. Un important jurnalist occidental, Hubert Seipel, a fost recompensat cu cel puțin 600.000 de euro de către companiile susținute de Alexei Mordashov, un om de afaceri care se află în strânsă legătură cu Vladimir Putin. După o scurgere de informații, Consorțiul Internațional de Jurnaliști de Investigație (CIJI) a avut acces la mai multe documente care atestau faptul că Hubert a fost plătit în rate, principalul scop fiind susținerea scrierii celor două cărți ale sale. Publicațiile jurnalistului prezintă ascensiunea lui Putin la putere și conturează un portret pozitiv al edilului Federației Ruse. Hubert Seipel a confirmat efectuarea plăților în ciuda faptului că mulți au considerat acțiunea ca fiind o încercare de promovare a liderului Rusiei în mass-media internațională.

Camera reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a adoptat un proiect de lege de finanțare pe termen scurt pentru a preveni prăbușirea guvernului, informează France24. Proiectul de lege temporar care viza finanțarea guvernamentală a ajuns în Senat și a fost supus la vot de către liderii democrați și republicani. Votul a avut un deznodământ pozitiv pentru președintele Camerei reprezentanților SUA, Mike Johnson, care a înfruntat opoziția unora dintre colegii săi republicani, fiind finalizat cu 336 de persoane în favoarea proiectului (209 democrați și 127 republicani) și 95 contra. După ce Senatul și Casa controlată de republicani au adoptat proiectul de lege pentru cheltuieli, acesta va ajunge la președintele Joe Biden pentru a fi semnat înainte ca finanțarea actuală pentru agențiile federale să expire vineri.

Guvernul spaniol a propus interzicerea folosirii telefoanelor mobile în timpul programului de studiu al școlilor, relatează EuroNews. Oficialii spanioli au pus în vigoare mai multe reglementări cu privire la folosirea telefonului mobil de către elevi în unitatea de învățământ, introducând interdicții totale sau doar excluderea dispozitivelor nefolositoare, în funcție de regiune. În urma acestor reglementări, mai mulți părinți au inițiat grupuri de WhatsApp unde s-au dezbătut și alte probleme cu privire la acest subiect. Cel mai populat grup de acest gen era cel al Elisabetei Gracia Permanyer, mamă a trei copii, care era format din peste 10.000 de părinți. Aceasta a declarat că inițierea acelui grup a avut ca scop rezistența sa față de presiunea socială confrom căreia copii care intră în ciclul liceal trebuie să aibă propriul telefon mobil. Una dintre inițiativele propuse consta într-o petiție prin care părinții să-și ia angajamentul de a nu le cumpără copiilor lor un telefon mobil până la vârsta de 16 ani.

Rudele ostaticilor reținuți de Hamas au început un marș pentru eliberarea acestora, din Tel Aviv spre biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu, din Ierusalim , conform The Guardian. Marșul a fost inițiat de familiile persoanelor care au fost luate drept ostatici în urma atacului de pe 7 octombrie, din sudul Israelului, care a fost concluzionat cu aproximativ 1.200 de morți și 240 de ostatici. La începutul procesiunii, rudele s-au adunat în fața Pieței Muzeului din Tel Aviv și au scandat pentru eliberarea celor ținuți captivi în Fâșia Gaza timp de 39 de zile. Familiile și-au propus să mărșăluiască timp de cinci zile între cele două orașe, campând în corturi de-a lungul drumului. Un participant la marș a declarat că au ales ca destinație finală biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu, deoarece acolo se află persoanele care au puterea necesară de a le aduce persoanele dragi acasă.

Programul Alimentar Mondial (PAM) a anunțat că un sfert din populația Somaliei se va confrunta cu foamete “la nivel de criză” până la finalul anului, informează Reuters. Somalia este predispusă la foamete la nivel de criză din cauza inundațiilor care au avut loc în ultimele luni. Excesele de apă s-au produs din cauza schimbărilor climatice, dar rezultatele devastatoare au fost favorizate de seceta din timpul anului trecut. Purtătorul de cuvânt al PAM a afirmat că foametea din Somalia se va prelungi din cauza trecerii bruște de la secetă la inundații. Mai mult, foametea a fost favorizată de milioanele de animale care au pierit și a nenumăratelor terenuri agricole care au fost ruinate în urma celor mai recente fenomene meteorologice. În districtul Dolow din Somalia spațiile de locuit au fost părăsite din cauză că proviziile nu pot ajunge în zonă. Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a declarat că numărul victimelor inundațiilor a crescut la 32, iar 456.800 de persoane au trebuit să-și părăsească locuințele.

Unul dintre criminalii condamnați pentru moartea jurnalistei ruse Anna Politkovskaya a fost amnistiat după ce a luptat în Ucraina, potrivit The Moscow Times. Sergei Khadzhikurbanov a fost condamnat în 2014 la 20 de ani de închisoare pentru asasinarea cunoscutei jurnaliste și activiste anti-Putin, Anna Politkovskaya, acesta fiind aproape 10 ani mai târziu amnistiat pentru luptele duse în serviciul armatei ruse în Ucraina. Khadzhikurbanov a luptat în Ucraina pentru una dintre cele mai cunoscute companii de mercenari, Wagner PMC, de curând urmând ca acesta să semneze un contract cu Ministerul de Apărare Rus. Asasinarea jurnalistei a avut loc în 2006, de ziua președintelui rus, în scara blocului în care locuia. Mărturiile ulterioare au confirmat sângele rece cu care a fost comisă crima, găsindui-se în corp numeroase gloanțe. Înainte ca Politkovskaya să fie ucisă, aceasta ancheta crimele Armatei Ruse comise în Al Doilea Război Ruso-Cecen.

Comitetul de Investigație al Rusiei, agenția de stat anticorupție, a condamnat un bărbat după ce acesta a rupt afișe propagandistice despre războiul împotriva Ucrainei, conform The Moscow Times. Condamnatul a primit șase ani de închisoare, după decizia instanței. Rusia a interzis orice formă de critică asupra războiului din Ucraina, fapt pentru care mii de civili ruși au avut probleme cu organele de securitate ale statului, de la începutul invaziei. Bărbatul în vârstă de 46 de ani condamnat la șase ani de închisoare locuia în orașul Tolyatti, regiunea Samara. Autoritățile de la Moscova au precizat că acesta și-a implicat fiul minor în “atac”. Imaginile publicate pe internet de o revistă locală au arătat doi oameni ce aruncă ceva spre postere. Fiul acestuia a avut parte de consiliere psihologică.

Finlanda a acuzat Rusia de îndrumarea migranților către granița comună dintre cele două state, informează Euronews. În ultimele luni, acțiunile liderilor Federației Ruse s-au schimbat într-un asemenea fel încât autoritățile ruse au permis migranților traversarea teritoriului spre granița de sud-est a Finlandei fără a le verifica documentele. Antti Häkkänen, ministrul apărării al Finlandei a acuzat oficial Rusia de folosirea migranților ca mijloc de război hibrid împotriva țării sale. Acțiunile au fost considerate ca fiind primul atac hibrid de acest tip al Rusiei asupra unui stat membru UE până în prezent. “Guvernul va asigura protecția graniței finlandeze în orice situație” a spus ministra de interne a noului guvern conservator venit anul acesta la guvernare la Helsinki. “Dacă va fi nevoie, guvernul va fi pregătit să își folosească toate puterile legale pentru a-și rezolva problemele serioase de la graniță”, a mai spus aceasta.

Partizanii ucraineni au afirmat că Flota Navală Rusă a părăsit Crimeea, scrie Kyiv Post. Un reprezentant al partizanilor ucraineni și al unei grupări rebele de tătari crimeeni, a afirmat faptul că navele rusești din portul Sevastopol au plecat, după ce în septembrie mai multe ținte militare din peninsulă au fost lovite de către ucraineni. Cele mai semnificative daune cauzate de rachetele de croazieră ale Kievului au inclus distrugerea unei nave rusești de asalt amfibie, a unui submarin modern de atac, a trei docuri militare și a clădirii sediului flotei Mării Negre din Sevastopol, care a primit două lovituri în timpul unei întâlniri la care au participat personalul superior, inclusiv comandantul flotei. Agenții ucraineni prezenți în Novorossiirsk, port al Rusiei la Marea Neagră, au spus și ei că vizează mai multe ținte asupra flotei.

Al doilea tur al alegerilor președențiale din Liberia a luat sfârșit, raportează CNN. Primul tur a avut loc în luna octombrie a acestui an, când niciunul dintre candidați nu a reușit să atingă pragul necesar pentru victorie, de peste 50% din numărul voturilor exprimate. Alegătorii din prima națiune liberă a Africii au avut opțiunea de a alege între doi candidați, actualul președinte și fostul fotbalist al AC Milan, George Weah, ori Joseph Boakai, fostul vicepreședinte al țării. Mulți alegători s-au declarat dezamăgiți de primul mandat al lui Weah, care a fost urmărit de scandaluri de corupție și sărăcie persistentă în rândul cetățenilor Liberiei. Între timp, Boakai, în vârstă de 78 de ani, care a pierdut în fața lui Weah la alegerile din 2017, a militat pentru necesitatea de a salva națiunea de ceea ce el numește o gestionare defectuoasă din partea administrației actualului președinte. Liberia a fost prima democrație a Africii, însă în ultimele decenii statul a fost unul dintre cele mai sărace de pe întregul continent African.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat punerea în aplicare a mai multor restricții privind mediatizarea alegerilor electorale, relatează AP News. Putin a aprobat punerea în aplicare a mai multor schimbări ale legii electorale privind libertatea mass-media de a aborda subiecte legate de alegerile electorale ce vor avea loc în luna martie a anului viitor. Prevederile noii legi fac referire la faptul că numai jurnaliștii care activează la agenții de presă înregistrate vor putea acoperi subiecte legate de ședințele comisiei electorale, astfel restricționând activitatea agențiilor de presă independente. De asemenea, o altă prevedere este îngrădirea activității oricărei agenții de presă pe subiecte legate de măsurile luate de comisie privind bazele militare și restricționarea activității din regiuni care se află sub legea marțială, în absența unei permisii oferite de autoritățile regionale sau militare. Nu pot fi postate materiale privind campaniile electorale pe platformele interzise de către autoritățile rusești, cum ar fi Facebook și Instagram.

Autoritățile din Mali au declarat că au preluat controlul asupra orașului Kidal, informează BBC. Armata din Mali a reușit să preia controlul asupra orașului Kidal, regiune controlată de către grupările rebele Tuareg de mai bine de un deceniu. Kidal reprezintă centrul acestei grupări separatiste, care de ani de zile a stat la baza instabilității politice și sociale a statului. Armata din Mali a fost susținută, potrivit surselor, de luptători mercenari din grupul Wagner în lupta pentru Kidal, care a durat trei zile. Președintele interimar al statului Mali, colonelul Assimi Goita, a declarat într-o postare publicată pe platforma X că obiectivul acestei expediții militare este acela de a asigura integritatea teritorială a statului. Alianța CSP formată din grupurile militare rebele Tuareg a anunțat că s-a retras din Kidal din „motive strategice”. Instabilitatea politică și militară din ultimul deceniu a afectat statul Mali, cauzând trei lovituri de stat din anul 2012 până în prezent.

Un activist al partidului de opoziție din Zimbabwe a fost răpit și ucis în timpul unei campanii electorale, conform CNN. Activistul partidului Coaliția Cetățenilor pentru Schimbare, Tapfumaneyi Masaya, a fost găsit mort după ce acesta a fost răpit sâmbătă, în timpul unei campanii politice susținute în apropierea orașului Harare. Masaya a fost forțat să urce într-un vehicul de către mai mulți bărbați necunoscuți în timp ce acesta se afla la un miting electoral al partidului de opoziție, în vederea promovării candidatului la alegerile prezidențiale ce vor avea loc la data de 9 decembrie. Purtătorul de cuvânt al Coaliției Cetățenilor pentru Schimbare susține că Masaya a fost torturat și abandonat în afara orașului Harare. Zimbabwe are o istorie încărcată de răpiri și ucideri ale activiștilor politici, acest fenomen datând încă din anii 1980. Aceasta a fost cea de-a doua răpire a unui activist al partidului de opoziție din ultimele săptămâni.

Curtea Supremă din Irak a demis din funcție purtătorul de cuvânt al Parlamentului, relatează Al Jazeera. Curtea Supremă din Irak a anunțat că a luat decizia de încheia mandatul purtătorului de cuvânt al Parlamentului, Mohammed al-Halbousi. Acesta a declarat că decizia autorităților este una „neobișnuită” și că violează prevederile din constituție, fiind o amenințare la adresa stabilității statului. Decizia Curții Federale Supreme este una definitivă, în cazul politicianului sunit. Alături de al-Halbousi a fost demis și deputatul Laith al-Dulaimi. Curtea nu a oferit explicații pentru deciziile luate. Miniștrii culturii, planificării și industriei și-au dat demisia în semn de protest față de acțiunea Curții. Aceștia au declarat că au văzut „o încălcare flagrantă a constituției”. Al-Halbousi a fost ales ca purtător de cuvânt al parlamentului în anul 2018, iar în anul 2022 a fost reales pentru un al doilea mandat.

Autoritățile din Islanda au anunțat că vor lua măsuri de protecție a centralei geotermale în urma depistării pericolului unei erupții vulcanice, conform Al Jazeera. Autoritățile islandeze se pregătesc să construiască un zid de apărare în jurul centralei geotermale din sud-vestul insulei, în speranța că vor reuși să o protejeze de lavă, după ce a fost emisă o alertă cum că o erupție vulcanică s-ar putea întâmpla în orice moment. Activitatea seismică a scăzut în intensitate pe parcursul zilei de luni, însă riscul unei erupții vulcanice este încă foarte ridicat. Șeful Departamentului Protecției Civile și Managementul Urgențelor, Vidir Reynisson, a declarat că „Avem o fisură cu o lungime de 15 km și în orice punct al acelei fisuri putem vedea o erupție vulcanică”. Centrala, care deservește întreaga insulă și produce apă rece și caldă pentru peninsula Reykjanes este localizată pe coasta de sud-vest a statului. Sute de cutremure și mișcări ale magmei au determinat evacuarea a 4.000 de locuitori ai orașului Grindavik, localizat la doar câțiva kilometri depărtare de centrală.

Jesus Ociel Baena, primul judecător mexican auto-declarat persoană non-binară și un activist pentru drepturile minorității LGBTQ+, a fost găsit mort, știrea provocând o serie de proteste și cererea unei anchete amănunțite, informează Al Jazeera.  Numirea lui Jesus Ociel Baena drept magistrat anul trecut a fost considerată o acțiune de deschidere față de comunitatea LGBTQ din Mexic, care se confruntă cu discriminare și violență. Baena a fost găsit mort alături de o altă persoană, pe care presa locală a identificat-o ca fiind partenerul său, la domiciliul lor din centrul orașului Aguascalientes. Avocați ai comunității LGBTQ au subliniat că Baena a primit amenințări în trecut din cauza activismului său și au solicitat o investigație atentă asupra cazului. De asemenea, mii de oameni s-au adunat în capitala Mexico City pentru a cere dreptate, participanții strigând Nu vom rămâne tăcuți”, în timp ce au aprins lumânări pentru Baena. 

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și doi dintre membrii cabinetului său au fost trimiși în judecată pentru că nu au adoptat măsuri de prevenire a genocidului din Gaza, potrivit Al Jazeera. În plângerea federală depusă împotriva președintelui Joe Biden, secretarului de stat Antony Blinken și secretarului apărării Lloyd Austin, aceștia au fost acuzați de eșecul de a preveni și pentru complicitate la genocid(…)”. Grupul pentru libertăți civile din New York, Centrul pentru Drepturi Constituționale, a inițiat demersul în numele organizațiilor palestiniene pentru drepturile omului, palestinienilor din Gaza și cetățenilor americani cu rude în enclava asediată de către Israel, stat care primește finanțare și arme de la guvernul american. Reclamanții au solicitat, de asemenea, oprirea furnizării de către SUA a celor 3,8 miliarde de dolari pentru sprijin militar către Israel. 

Angajații biroului pentru cereri de azil din Franța au intrat în grevă, susținând că au fost subestimați și suprasolicitați, conform Reuters. De asemenea, aceștia și-au exprimat dezacordul față de o lege care urmează să fie votată de politicienii din camera superioară a parlamentului, care va restricționa drepturile migranților din Franța. Legea propune facilitarea deportării non-resortisanților, restricționarea accesului la asistență medicală, adăugarea unor noi condiții pentru reunificarea familiilor și înlăturarea dreptului la cetățenie dobândită prin naștere. „Nu suntem mașini – sunt oameni care se află în fața ta, iar  acestea sunt decizii importante”, a declarat o consilieră juridică a biroului pentru cereri de azil, Sabine Trapateau. Lucrătorii au solicitat angajarea de personal pentru a elabora răspunsuri la cererile de azil în timp util și pentru a emite documente administrative, precum certificate de naștere, fără de care ar fi dificil pentru solicitanți să achiziționeze locuințe și să aibă acces la locuri de muncă.

Guvernul cambodgian a fost acuzat că a folosit „amenințări directe și subtile” pentru a evacua mii de familii care locuiesc în apropierea Patrimoniului Mondial Angkor Wat, relatează BBC. În acest sens, raportul elaborat de grupul pentru drepturile omului, Amnesty International, a concluzionat că dreptul internațional a fost încălcat prin mutarea familiilor într-o nouă comunitate situată la o distanță de 25 de kilometri de locuințele lor. În opoziție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pen Bona, a declarat că relocarea a 10.000 de familii a fost făcută în conformitate cu regulile stabilite de organismul de patrimoniu al Națiunilor Unite UNESCO. Cu toate acestea, reprezentanții UNESCO au susținut că „nu au solicitat niciodată, nici nu au fost sprijinit și nici nu au fost parte a acestui program”, cerând autorităților să ia „măsuri corective” în urma raportului. Complexul templului a primit statutul de patrimoniu mondial UNESCO în 1992 și de atunci a devenit cea mai populară atracție turistică din Cambodgia, cu două milioane de vizitatori anual.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …