Material realizat de Ilinca Bîrcă și Meda Dragomir
Nava rusească Moskva din Marea Neagră a fost scufundată, relatează Deutsche Welle. Conform autoritatilor de la Kremlin, ,,Moskova”, o importantă nava aparținând flotei rusești din Marea Neagră, a fost scufundată în timp ce se întorcea în port. Pierderea acestei nave este o lovitură imensă pentru prestigiul naval al Rusiei, limitând puterea de foc a marinei în zonă. Cu toate acestea, există două versiuni oferite pentru acest incident. Conform oficialilor din Ucraina, armata a localizat și distrus sistemul radar al navei rusești cu ajutorul dronelor Bayraktar, fabricate in Turcia. Vasul a fost ulterior atacat și distrus cu două rachete ,,Neptune”, dezvoltate în Ucraina. Pe de alta parte, ministrul Apărării din Rusia a declarat că nava a fost scufundată după ce un incendiu a survenit pe navă, în urma căruia muniția de la bord s-a detonat. Autoritățile din cadrul Pentagonului au menționat că ambele narative sunt foarte posibile, continuând cercetările pentru a afla situația concretă.
Moldova a acuzat armata Rusiei că încearcă să recruteze cetăţeni moldoveni, informează Reuters. Acuzația a avut loc la câteva zile după ce serviciile de informaţii militare britanice au declarat că Moscova încearcă să-şi reînnoiască forţele în Ucraina prin recrutare în regiunea separatistă Transnistria. Transnistria este o fâșie îngustă de pământ deținută de separatiștii pro-ruși care se întinde de-a lungul estului Moldovei și ajunge la aproximativ 40 km de portul ucrainean Odesa. ,,Asemenea acţiuni nu promovează pacea pentru noi toţi, concetăţenii noştri, pentru familiile noastre. Asemenea lucruri sunt foarte periculoase şi trebuie oprite”, a spus ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. El nu a oferit mai multe detalii, dar a spus că oficialii Ministerului de Externe al Republicii Moldova s-au întâlnit în mod regulat cu ambasadorul Rusiei și că poziția Republicii Moldova în această chestiune este clară. Ministerul de Externe al Moscovei nu a răspuns imediat unei cereri pentru comentarii. Reuters nu a putut verifica imediat dacă armata Rusiei a încercat să recruteze moldoveni.
Florida s-a alăturat celorlalte 42 de state americane care au restricționat accesul la avort, declară Al Jazeera. Guvernatorul Republican Ron DeSantis a semnat o nouă legislație care restrictioneaza dreptul unei femei de a obține un avort în Florida peste limita impusă de 15 saptamani. Aceasta lege, care va intra în vigoare începând cu 1 Iulie, menționează câteva excepții în cazul în care viața mamei este pusă în pericol sau dacă fătul prezintă anumite anormalități incompatibile cu viața, dar nu permite derogare în cazul în care sarcina a survenit în urma unui abuz, precum violul sau incestul. Decizia aceasta reprezintă o lovitură masivă în lupta femeilor pentru dreptul la avort, Florida fiind printre singurele state din sudul țării care au facilitat un acces mai larg la aceste proceduri. Sub actuala legislație, femeile puteau obține un avort până la limita de 24 de saptamani.
Poliția din Germania a demascat o tentativă de răpire a ministrului sănătății, conform Euronews. Un complot de răpire a ministrului sănătății din Germania a fost dejucat de autoritățile naționale, după ce procurorii au efectuat raiduri în peste 20 de proprietăți de pe teritoriul țării. Suspecții erau membrii unui grup de chat numit “United Patriots”, de pe aplicația de mesagerie Telegram. Persoanele investigate erau asociate atat cu mișcarea de protest împotriva restricțiilor COVID-19, cat și cu mișcarea Reich Citizens, care contestă legitimitatea Constituției germane semnate după al Doilea Război Mondial. Oficialii au declarat că scopul final al acestei organizații era de a distruge instalațiile de alimentare cu energie electrică pentru a cauza o pană de curent în toată țara, cu scopul de a ,,produce condiții similare unui război civil” și, în cele din urma, să răstoarne sistemul democratic al țării. La momentul actual, 12 persoane au fost puse sub acuzație.
Președintele Organizației Mondiale a Sănătății a indicat situația din Ucraina pentru a pune la îndoială egalitatea rasială, informează Euronews. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a atras atenția asupra mediatizării războiului din Ucraina pentru a puna la îndoială dacă populația oferă aceeași atenție ,,vieților persoanelor de culoare”. Ghebreyesus a declarat ca înțelege impactul global al actualului conflict din Estul Europei, dar că războaiele în curs de desfășurare din Yemen, Afghanistan, Siria, sau țara lui natala, Etiopia, nu au atras decat o fracțiune din atenția generata de Ucraina. ,,Nici nu știu dacă ce am spus a fost luat in serios de catre mass-media (…) Și trebuie sa fiu direct și sincer atunci când spun că lumea nu tratează toată rasă umană în același fel”, a precizat în timpul unei conferințe digitale de la Geneva. De asemenea, acesta a criticat presa pentru neglijență de a documenta atrocitățile comise în Ethiopia, unde acesta susține că ,,nicăieri pe pământ nu este sănătatea a milioane de oameni mai amenințată”.
Deputatul englez Imran Ahmad Khan a demisionat după condamnarea pentru agresiune sexuală asupra copiilor, anunță The Guardian. Politicianul a fost exclus din Partidul Conservator. Acesta a fost găsit vinovat pentru agresarea sexuală a unui băiat de 15 ani. În urma demisiei sale, vor fi declanșate alegeri parțiale în circumscripția Wakefield din Yorkshire. Deși Khan face apel împotriva condamnării de luni, el a recunoscut într-o declarație că procedurile judiciare vor dura „multe luni” și vor lăsa alegătorii săi fără reprezentare politică adecvată. „De aceea, din păcate, am ajuns la concluzia că este intolerabil ca pentru alegători să treacă ani de zile fără un deputat care să le amplifice vocea în parlament”, a declarat deputatul.
Fostul președinte al Honduras, Juan Orlando Hernández, urmează să fie extrădat în Statele Unite ale Americii începând de săptămâna viitoare, declară BBC. Hernández, care a guvernat din 2014 până în ianuarie anul acesta, a fost arestat la domiciliul său din Tegucigalpa în februarie. El este acuzat că a fost implicat într-o rețea de trafic de droguri în care se afla fratele său mai mic Tony Hernández, care anul trecut a fost condamnat în SUA la închisoare pe viață. Fostul președinte neagă orice acuzație. Ministrul Securității, Ramón Sabillón, a spus că „extrădarea va avea loc săptămâna viitoare, cândva între miercuri și vineri”. Domnul Sabillón a spus că fostul președinte va fi predat agenților US Drug Enforcement Administration (DEA), care îl vor duce la New York.
În Michigan au fost susținute proteste după ce poliția a ucis un un bărbat de culoare, relatează Deutsche Welle. Ofițerul, care nu a fost numit, l-a împușcat pe Patrick Lyoya în cap în urma unei opriri în trafic pe 4 aprilie. Protestatarii au cerut numirea polițistului alb care l-a ucis pe Patrick Lyoya, după ce poliția a publicat imagini și o filmare cu momentul crimei. Noua filmare a incidentului îl arată pe ofițer întins deasupra lui Lyoya, în timp ce, cei doi bărbați par să se lupte. Videoclipul îl arată și pe ofițerul alb împușcându-l în cap pe Lyoya, în vârstă de 26 de ani. Ca răspuns, câteva sute de protestatari, unii purtând pancarte „Black Lives Matter”, s-au adunat în fața Departamentului de Poliție.
Premierul Marii Britanii a anunțat că plănuiește trimiterea solicitanților de azil în Rwanda, raportează The Guardian. Zeci de mii de migranți neautorizați care caută refugiu pe teritoriul Marii Britanii riscă să fie trimiși la 40.000 km distanța, in Rwanda, în urma unui nou set de legi privind imigrarea. În cadrul ultimei conferințe de presă, Prim-ministrul Boris Johnson a insistat asupra faptului că țara Africană este printre cele mai sigure țări din lume. Acest discurs a reprezentat o schimbare în poziția Marii Britanii, anul trecut autoritățile fiind foarte critice la adresa Rwandei pentru numeroasele încălcări ale drepturilor omului. Cu toate acestea, oficialii de la Downing Street au confirmat că planul este să le ofere deținuților un singur ,,bilet dus” și să îi încurajeze să își înceapă o viață nouă în țara Africană. Secretara de Stat a Ministerului de Interne, Priti Patel, a vizitat joi capital Rwanda, Kigali, pentru a semna actele necesare, cele două țări numind aceasta nouă colaborare un ,,parteneriat de dezvoltare economică”.
Ploi abundente și inundații au lovit miercuri coasta de est a Africii de Sud, ucigând cel puțin 306 de persoane, distrugând drumuri și distrugând case, anunță CNN. Tragedia a marcat „unul dintre cele mai negre momente din istoria provinciei KwaZulu-Natal”, a declarat guvernul regional. Drumurile au crăpat și au făcut loc unor fisuri adânci, iar un teanc imens de containere s-a prăbușit în apele noroioase. „Ne alăturăm familiilor în doliu pentru viețile pe care le-am pierdut ca urmare a ploilor abundente”, a declarat Guvernul. „Dorim să lăudăm echipele de management al dezastrelor pentru munca neobosită pe care o depun pentru a evacua comunitățile afectate”.