Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 13 mai în lume – Peste 25% din cetățenii UE declară că nu vor să se vaccineze împotriva Covid-19, SUA acuză că autoritățile chineze au transformat Xinjiang într-o ”închisoare în aer liber”, iar Armenia acuză că Azerbaidjanul i-a invadat teritoriul

A fost 13 mai în lume – Peste 25% din cetățenii UE declară că nu vor să se vaccineze împotriva Covid-19, SUA acuză că autoritățile chineze au transformat Xinjiang într-o ”închisoare în aer liber”, iar Armenia acuză că Azerbaidjanul i-a invadat teritoriul

Material realizat de Miruna Toma și Ioana Mănăilă

Un raport anual privind analiza libertății religioase la nivel global acuză China că a transformat provincia Xinjiang, din vestul țării, într-o ”închisoare în aer liber” pentru minoritatea uigurilor musulmani, relatează Al Jazeera. Conform declarațiilor directorului Biroului pentru Libertatea Internațională a Religiilor al Departamentului de Stat al SUA, Daniel Nadel, China  s-a bazat pe plasarea unui număr mare de uighuri uiguri în lagăre pentru „reeducare” și „muncă forțată”, extinzându-și represiunea spre întreaga regiune. Raportul privind libertatea religioasă de pe mapamond este o obligație a Departamentului de Stat în fața Congresului SUA, fapt reglementat printr-o lege emisă în 1998. În raportul din acest an, care cuprinde circa 2300 de pagini, numeroase alte state, printre care Iran, Myanmar, Rusia, Nigeria sau Arabia Saudită sunt criticate pentru persecuțiile religioase ale autorităților împotriva cetățenilor. Departamentul de Stat american a concluzionat anterior într-un raport privind starea dretpurilor omului că autoritățile de la Beijing comit un „genocid” în provincia Xinjiang împotriva populației musulmane uigure.

Autoritățile din ținutul chinez Funing, aparținând provinciei Yunnan, au interzis funcționarilor publici și membrilor partidului comunist să aibă petreceri aniversare, încălziri casnice și alte sărbători de banchet, relatează The Guardian.  Acestea au impus, totodată, pentru nunți și înmormântări, limitarea numărului de oaspeți și a bugetelor pentru serviciile de catering și de tip restaurant. Măsurile, care vizează stoparea actelor de corupție, includ interdicții privind utilizarea vehiculelor oficiale pentru afaceri în cadrul evenimentelor personale sau colectarea de cadouri și numerar care depășesc, în mod evident, o valoare mai mare decât reciprocitatea normală. Membrii partidului și funcționarii publici trebuie, de asemenea, să renunțe la evenimentele organizate extravagant. Coloanele de mașini de nuntă nu trebuie să conțină mai mult de 10 vehicule, iar recepțiile nu trebuie să depășească 20 de mese sau o listă totală de oaspeți de 200 de persoane. Lista de invitați și costul nunții trebuie raportate autorităților înainte de eveniment, iar cadourile sunt limitate la valori nu mai mari de venitul disponibil pe cap de locuitor din anul precedent al locuitorilor din orașul Funing. Înmormântările ar trebui să fie simple și frugale, comunică directiva din partea autorităților chineze, cu mai puține coroane de flori și mai puține prilejuri de a încuraja ,,spălarea de bani”. „În timpul înmormântării, este strict interzisă angajarea de bocitoare, închirierea unor opere de artă sau angajarea unor echipe care să practice dansuri tradiționale pentru pomenire. Măsurile au fost puse în aplicare pentru „a duce mai departe stilul fin al muncii grele și a economisirii, și pentru a cultiva și a practica valorile de bază socialiste, prin crearea unui peisaj urban și rural înclinat către cumpătare și onestitate”, au mai declarat oficialii chinezi. 

Peste 25% din cetățenii adulți și Uniunii Europene nu doresc să se vaccineze cu unul dintre serurile aprobate de către blocul european. Gradul de ezitare față de procesul de vaccinare este legat de timpul îndelungat de utilizare a rețelelor de social-media, vectori importanți pentru creșterea masivă a fenomenului de dezinformare, conform unui studiu publicat joi de către publicația Deutsche Welle. Un sfert din populația adultă a Uniunii Europene a declarat ca este puțin probabil să accepte vaccinarea împotriva Covid-19, iar aceștia tind să se bazeze mai mult pe rețelele de socializare ca surse directe de informare, potrivit unui studiu publicat joi. A existat, de asemenea, o divizare aparentă est-vest între respondenții din întreaga Europă, potrivit unei cercetări publicate de agenția UE Eurofound. Peste un sfert, 27%, dintre persoanele chestionate din întreaga UE au declarat că cel mai probabil nu își vor face vaccinul. Bărbații au fost mai sceptici în ceea ce privește vaccinul (29%) decât femeile (25%). Intenția reală de vaccinare a fost de peste 60% în toate statele membre occidentale, cu excepția Franței (48,7%) și a Austriei (56,8%). Țările nordice și mediteraneene au avut rate mai ridicate, Irlanda (86,5%), Danemarca (86,1%) și Malta (84%), aflându-se în fruntea listei. Spania, Portugalia, Suedia și Finlanda au avut, de asemenea, rate peste 80%. Cu toate acestea, a existat o rată mult mai redusă de absorbție planificată în țările din est. Aceste cifre au variat de la 59%, în România, la cea mai mică cifră de 33% în Bulgaria, țară în care mai mult de 60% din populație afirmă ca nu dorește să facă vaccinul.

Curtea Constituțională din Guatemala a anulat o hotărâre anterioară care bloca intrarea în vigoare a unui pachet legislativ care viza funcționarea organizațiilor nevugernamentale, informează EuroNews.  Guatemala a intrat într-un conflict cu autoritățile de la Washington, după ce în perioada recentă, în timpul procesului de formare al instanței supreme a țării, a blocat accesul unui magistrat considerat de SUA drept o persoană onorabilă. Astfel, Curtea a anulat o prevedere care oferea ONG-urilor o perioadă de timp pentru a se conforma unei noi legi, adoptată în februarie 2020, care reglementează funcționarea actorilor din societatea civilă.  Congresul a adoptat legea pe 12 februarie, anul trecut, obligând ONG-urile să se înregistreze, să-și raporteze donațiile și să permită inspectarea conturilor acestora. Potrivit noii legislații, în anumite circumstanțe, ONG-urile din Guatemala pot fi dizolvate, controlate și monitorizate.

Thailanda a raportat joi cea mai mare creștere a infecțiilor cu coronavirus, peste 4.800 de cazuri, în decursul unei singure zile, mai mult de jumătate din cazuri, aproximativ 2.800 de infecții, provenind din două închisori din Bangkok, conform The Guardian. Regatul thailandez se confruntă cu un al treilea val al infectărilor, fapt care a determinat autoritățile să impună restricții de circulație și reguli pentru purtarea măștii în spațiile publice închise. Semnele de îngrijorare au fost inițiate de mai mulți activiști pro-democrație care s-au infectat în închisori, acolo unde numărul de cazuri pozitive crește alarmant. Aceștia au tras un semnal de alarmă asupra lipsei de transparență cu care autoritățile tratează cazurile de infectare și numărul limitat de testări din penitenciarele din Thailanda.

Liderul Armeniei a acuzat trupele azere de faptul că traversează granița sudică țării în încercarea de a asedia teritoriul, ca urmare a creșterii tensiunii dintre inamicii din regiune, conform Al Jazeera. Nikol Pashinyan, prim-ministrul interimar al țării, a convocat joi o ședință de urgență a consiliului său de securitate, declarând că armata statului Azerbaidjan a avansat mai mult de trei kilometri în sudul Armeniei. Acesta a adăugat că statul vecin încearcă să „asedieze” lacul Sev Lich, care este împărțit între teritoriile celor două țări. Pashinyan a catalogat evenimentele drept ,,o încălcare a teritoriului suveran al Republicii Armenia” și „un act de infiltrare subversivă”. Ministerul Apărării din Armenia a declarat că partea armeană a oprit înaintarea Azerbaidjanului și a forțat trupele sale să revină la pozițiile lor inițiale. Ministerul de externe al Azerbaidjanului a respins acuzațiile joi, declarând că Azerbaidjanul își consolidează propria frontieră și se angajează să atenueze tensiunile din regiune. Anul trecut, Armenia și Azerbaidjanul au intrat în război pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabakh. Conflictul a provocat aproximativ 6.000 decese și s-a încheiat după ce Armenia a cedat zone teritoriale pe care le controlase de zeci de ani.

Parlamentul Spaniei a aprobat un proiect de lege menit să seteze noua strategie pentru atingerea neutralizării emisiilor de carbon până în anul 2050, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, și pentru interzicerea vânzării vehiculelor alimentate cu combustibili fosili până în 2040, conform Al Jazeera. Ca parte a eforturilor Spaniei de a-și atinge obiectivul legat de diminuarea emisiilor de carbon, legislația interzice vânzarea vehiculelor care emit dioxid de carbon până în 2040 și sistează circulația acestora până în 2050. Obiectivul general este de a pune în aplicare măsuri care să permită Spaniei să îndeplinească obiectivul UE referitor la stoparea emisiilor de carbon până în anul 2050. Parlamentarii partidului populist de dreapta, Vox, au votat împotriva legii privind schimbările climatice și tranziția energetică, în timp ce reprezentanții opoziției conservatoare s-au abținut. Proiectul de lege stabilește, de asemenea, un obiectiv național pentru anul 2030, referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 23% față de nivelul de astfel de gaze înregistrat în 1990.

Guvernul australian va renunța la două dintre cele mai controversate programe de ocupare a forței de muncă pentru populația aborigenă, inclusiv la Programul pentru Dezvoltare Comunitară (CDP), cunoscut și drept ”muncă pentru șomaj” și considerat drept o schemă discriminatorie de angajare din partea autorităților, informează The Guardian. Ministrul pentru problemele australienilor indigeni, Ken Wyatt, a declarat că un nou program de locuri de muncă la distanță va înlocui CDP în anul 2023, însă nu a dorit să „ofere detaliile noului program, deoarece acesta nu a fost conceput încă.” Guvernul va elimina Inițiativa pentru Paritate în Ocuparea Forței de Muncă, o inițiativă costisitoare prin care mai multe milioane de dolari australieni au fost cheltuiți pentru acordarea de subvenții pentru mari companii, precum Crown Resorts, Woolworths și Wesfarmers, pentru a angaja aborigeni.

Locuitorii din Cali, al treilea oraș ca mărime din Columbia, se luptă să poată procura benzină și produse alimentare necesare, ca urmare a celor 3 săptămâni continue de proteste anti-guvernamentale, conform BBC. Protestatarii au blocat unele dintre principalele căi de acces în oraș, iar livrările au fost perturbate. Cel puțin 42 de oameni și-au pierdut viața în timpul protestelor. Demonstrațiile care au avut loc în ultimele două zile în orașul Cali ar fi putut atinge un nivel îngrijorător de violență, însă acestea s-au desfășurat în mod pașnic, cu dansuri, muzică și omagii artistice în cinstea celor care au murit sau au fost răniți în protestele anterioare.  Cu toate acestea, rapoartele despre violența poliției continuă să vină din alte părți ale țării. Viața de zi cu zi din Cali a fost afectată de blocaje în interiorul orașului și de lipsa benzinei și a disponibilității serviciilor. Majoritatea magazinelor sunt închise, iar pe ușile lor au fost scrise mesaje anti-guvernamentale. 

Co-liderul Partidului Maori din Noua Zeelandă, Rawiri Waititi, a fost scos din parlament pentru a doua oară în acest an, după ce a desfășurat un dans ceremonial în timpul unei dezbateri despre drepturile indigenilor, informează CNN. Rawiri Waititi a intervenit în timp ce prim-ministrul Jacinda Ardern era intervievat de parlamentari, acuzând partidul de opoziție de „propagandă și retorică rasistă”. Waititi a început să danseze haka, un dans ceremonial de război desfășurat înainte de evenimente, inclusiv în meciurile de rugby din Noua Zeelandă, semnificând o provocare pentru adversari și un strigăt înainte de începerea unei lupte. Ulterior i s-a cerut să părăsească sala.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară

La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un …