A fost 13 aprilie în lume – Coreea de Nord se pregătește pentru un nou test nuclear, președintele Siriei susține că atacul chimic din Idlib a fost ”100% fabricat”, iar SUA a lansat cea mai puternică bombă non-nucleară din arsenalul său împotriva ISIS

Material realizat de Marina Ghita

1. Coreea de Nord pare că se pregătește să efectueze un test nuclear într-un spectacol de sfidare față de Donald Trump, care nu a exclus o acțiune militară pentru a face presiuni asupra regimului cu scopul de a determina Coreea să renunțe la armele nucleare și rachetele balistice, informează The Guardian. 38 Nord, grupul de monitorizare al SUA, a declarat că imaginile din satelitul de la North’s Punggye-ri relevă faptul că Coreea de Nord se pregătește pentru ceea ce ar fi al șaselea test nuclear. Cu toate acestea, oficialii sud-coreeni au negat aceste afirmații: „Nu a existat nici o activitate neobișnuită până în prezent,” a declarat Roh Jae-chun, purtător de cuvânt al Șefilor de Stat Major. Posibilitatea ca liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, să sfideze din nou opinia internațională s-a consolidat de când Phenianul a efectuat o serie de teste de rachete la începutul acestui an, în încercarea de a realiza o armă nucleară capabilă să lovească continentul american. Unii experți cred că regimul intenționează să efectueze o lansare de rachete sau un test nuclear care va coincide cu celebrarea, sâmbătă, a zilei de naștere a fondatorului țării, Kim Il-sung, dată extrem de importantă în calendarul nord-coreean, cunoscută local ca Ziua Soarelui.

2. Doi membri ai celui mai mare partid politic din Elveția, Partidul Popular Elvețian, au încălcat legile împotriva rasismului, desfășurând o campanie de publicitate care sugerează faptul că oamenii din Kosovo sunt criminali violenți, a declarat Curtea Supremă Federală din Lausanne, informează Reuters. Cazul este provocat de un anunț dintr-un ziar cu titlul „Kosovarii îi omoară pe elvețieni,” care a făcut parte dintr-o campanie de limitare a imigrației, realizată de Partidul Popular Elvețian de extremă dreapta. Curtea Supremă Federală din Lausanne a menținut condamnările fostului secretar general al partidului, Martin Baltisser și a adjunctului său, Silvia Baer, acuzați de discriminare rasială și le-a respins argumentul potrivit căruia kosovarii nu s-au calificat ca rasă sau etnie. Curtea a declarat faptul că etnicii albanezi din Kosovo constituie o etnie distinctă. „Cei din Kosovo sunt reprezentați ca fiind inferiori și este creat un climat ostil împotriva lor… precum și ideea că oamenii din Kosovo nu sunt bineveniți,” a declarat instanța de judecată. „Instanța a concluzionat în mod întemeiat că acest lucru îndeplinește condițiile fundamentale de discriminare, denigrare și apel la ură.”

3. Autoritățile ruse au încălcat legile europene privind drepturile omului atunci când au luat cu asalt o școală asediată de militanții islamiști în 2004, contribuind la moartea a mai mult de 300 de ostatici, a declarat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, informează Reuters. Un număr de 750 persoane au fost rănite, atunci când forțele de securitate au utilizat un „tun rezervor, lansatoare de grenade și aruncătoare de flăcări,” în timp ce încercau să elibereze mai mult de 1.000 de ostatici de la școala din sudul orașului rus Beslan. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, prin faptul că s-a folosit forța, nu s-a respectat dreptul la viață al ostaticilor. Instanța a dispus ca Rusia să plătească 2.955 de milioane euro daune și 88.000 euro în cheltuielile de judecată. De asemenea, Curtea a declarat că autoritățile ruse au fost conștiente de un posibil atac asupra locurilor publice, cum ar fi școlile, dar nu s-au pregătit suficient. „În timp ce au fost luate anumite măsuri de securitate, măsurile preventive, în cazul de față, ar putea fi caracterizate ca fiind inadecvate.” Guvernul Rusiei a declarat că va face recurs. „Nu putem fi de acord cu o astfel de concluzie într-o țară care a fost o victimă a atacurilor teroriste de mai multe ori,” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.

4. Festivalul de Film de la Cannes și-a consolidat statutul de reprezentant al cinematografiei politice, perceput prin anunțarea unor serii de film pe teme precum criza refugiaților, schimbările climatice, sănătatea mintală și exploatarea animalelor, informează The Guardian. Filmele politizate vor fi proiectate atât în cadrul, cât și în afara competiției. Printre aceste filme se numără An Inconvenient Sequel, continuarea documentarului An Inconvenient Truth a lui Al Gore privind schimbările climatice și un debut regizoral pentru Vanessa Redgrave în cadrul documentarului Marea Sorrow, care prezintă contextul istoric al crizei imigranților. Regizorul Shoah Claude Lanzmann revine la festival cu Napalm, un documentar despre Coreea de Nord, iar Raymond Depardon debutează cu documentarul 12 Jours, filmat într-un spital de psihiatrie. Printre filmele care concurează pentru Palme d’Or se numără Jupiter Moon, film al regizorului maghiar Kornél Mundruczó care prezintă drama refugiaților și 120 Battements par Minute a lui Robin Campillo despre criza SIDA. Okja Bong Joon-Ho, un film de fantezie finanțat de Netflix a fost descris de regizorul de la Cannes, Thierry Frémaux, ca fiind „un film foarte politic” despre „modul în care sunt exploatate animalele.”

5. Cel puțin 97 de imigranți africani, inclusiv femei și copii, au dispărut după ce barca în care se aflau s-a scufundat în largul coastelor libiene, a declarat Ayoub Kassem, purtător de cuvânt al pazei de coastă, informează BBC. Un total de 23 de supraviețuitori, bărbați, au fost salvați în timp ce s-au agățat de un dispozitiv de plutire, a adăugat acesta. Operațiunile de salvare continuă, dar șansele de a găsi supraviețuitori sunt slabe, spun rapoartele.

6. Președintele sirian Bashar al-Assad a respins rapoartele privind atacul chimic de săptămâna trecută ca fiind „100% fabricate,” o afirmație contrazisă de numeroase relatări ale martorilor oculari și analize independente, informează CNN. Într-un interviu acordat agenției de știri AFP, desfășurat sub restricțiile impuse de guvernul sirian la palatul prezidențial din Damasc, Assad a susținut că rapoartele privind ceea ce s-a întâmplat nu au fost credibile, deoarece sursa lor a fost o grupare al-Qaeda din Siria, Nusra Front. Assad a sugerat că fotografiile care îi arată pe copiii ce au murit în timpul atacului care a provocat repulsie în întreaga lume, au fost prelucrate. Întregul incident a fost „fabricat” și „neconvingător,” a afirmat Assad.

7. SUA a lansat cea mai mare bombă non-nucleară din arsenalul țării într-o zonă din estul Afganistanului, cunoscută a fi populată de militanții ISIS, informează The Independent. Arma este cunoscută în US Air Force sub numele de MOAB, sau „mama tuturor bombelor.” MOAB implică o explozie masivă realizată în aer. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Adam Stump, a declarat că bomba a fost aruncată asupra unei peșteri, considerată a fi folosită de luptătorii ISIS din districtul Achin din Nangarhar, aproape de granița cu Pakistanul. Pentagonul a declarat că misiunea a fost planificată de luni de zile. Cu toate acestea, ei „nu au avut informații” dacă misiunea a fost planificată în timpul administrației Obama. Aeronava utilizată pentru a lansa bomba a fost prezentă în Afganistan înainte de misiune. Nu există încă victime printre civili.

8. Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate pentru a încheia misiunea de menținere a păcii în Haiti, la jumătatea lunii octombrie, după mai mult de 20 de ani, trimite un semnal puternic potrivit căruia comunitatea internațională consideră că națiunea săracă din Caraibe se stabilizează în urma unor alegeri de succes, informează The Washington Times. Rezoluția aprobată de ONU extinde mandatul misiunii, cunoscută sub numele de MINUSTAH, pentru o durată de șase luni în timpul căreia 2.370 militar vor fi retrași treptat. Va fi creată însă o nouă misiune de menținere a păcii pe o perioadă de șase luni, care cuprinde 1.275 polițiști, care vor continua formarea forțelor de poliție naționale. Noua misiune va ajuta, de asemenea, guvernul să consolideze instituțiile judiciare și juridice „și să se angajeze în monitorizarea, raportarea și analizarea domeniul drepturilor omului.”

9. Președintele Trump și-a exprimat sprijinul ferm pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a declarat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, informează The Washington Times. „Administrația actuală, președintele și echipa de securitate susțin NATO,” a declarat Stoltenberg. Faptul că Trump și-a exprimat sprijinul pentru NATO este o schimbare de la mesajul său de campanie în care acesta a catalogat alianța ca fiind „învechită” și o povară financiară pentru Statele Unite. Stoltenberg a declarat că Trump și-a exprimat dorința ca țările europene să se implice mai mult în cadrul alianței, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului internațional. „Trump vrea să vadă că NATO se implică mai mult în lupta împotriva terorismului,” a declarat Stoltenberg, adăugând că el a dorit ca națiunile europene să „investească mai mult în apărare.” Stoltenberg a afirmat că Trump a vorbit despre un răspuns proporțional pentru a preveni continuarea unei curse internaționale a înarmării. „Noi nu căutăm un nou Război Rece,” a spus Stoltenberg.

10. Biserica Coptă din Egipt a declarat ca va limita sărbătorile pascale în urma celor două atacuri cu bombă care s-au soldat cu cel puțin 45 morți weekend-ul trecut, informează BBC. Evenimentele bisericești sunt anulate și numai rugăciunile vor avea loc. Sărbătorile de Paști vor fi limitate la o slujbă pentru a jeli victimele atacurilor, a declarat Episcopul Emmanuel Ayad din Luxor. Decorațiunile si împărțirea de dulciuri copiilor de către Papă vor fi, de asemenea, anulate.