Home / A fost azi în lume / A fost 12 mai în lume – suspendare de 6 luni din funcție pentru președintele Braziliei, un prim summit anti-corupție la nivel global la Londra și un vot de încredere pentru guvernul Franței

A fost 12 mai în lume – suspendare de 6 luni din funcție pentru președintele Braziliei, un prim summit anti-corupție la nivel global la Londra și un vot de încredere pentru guvernul Franței

Material realizat de Cristina-Florentina Dincă

1. Prima femeie președinte al Braziliei, Dilma Rousseff, a fost suspendată din funcție ca urmare a votului Senatului de punere sub acuzare, relatează The Guardian. Aflată la jumătatea mandatului său, Dilma Rousseff a fost deposedată de îndatoririle prezidențiale timp de șase luni, în urma deciziei senatului de a începe un proces de punere sub acuzare. Rousseff este acuzată că a manipulat conturile publice înaintea alegerilor parlamentare din 2014, în scopul finanțării ilegale a campaniei. Suspendarea are motivații mai degrabă politice decât juridice. Nereguli fiscale similare au survenit și în administarțiile precedente, dar ele nu au constituit un pretext pentru eliminarea unui lider de pe scena politică în timp ce acesta se luptă să-și consolideze autoritatea. În 2010, când a venit la putere, Rousseff era liderul cu unul dintre cele mai mari rating-uri de încredere. Popularitatea ei a scăzut în contextul problemelor economice cauzate de una dintre cele mai profunde recesiuni din ultimii zece ani.

2. Ministrul turc pentru Afaceri Europene, Voljan Bozkir, a declarat joi că Turcia a îndeplinit toate criteriile necesare liberalizării sistemului de vize pentru cetățenii turci care călătoresc în Europa, relatează Reuters. Totodată, ministrul a declarat că Turcia nu a adus modificări cadrului legislativ care reglementează terorismul, atrăgând atenția asupra faptului că UE nu a menționat această cerință anterior și că este inacceptabil și nedrept să amâne procesul de negociere în mod repetat. Bruxelles-ul insistă asupra faptului că Turcia trebuie să facă modificări suplimentare pentru a îndeplini cele 72 de criterii convenite pentru liberalizarea vizelor, inclusiv modificarea definiției juridice a terorismului. UE și grupurile care militează pentru respectarea drepturilor omului au acuzat Turcia că utilizează aceste legi pentru a înăbuși dizidența, în timp ce Ankara declară ca este nevoie de ele pentru a susține lupta împotriva militanților kurzi și a amenințărilor grupărilor ISIS din Irak și Siria.

3. Muhterem Aras este prima femeie musulmană care a fost aleasă președinte al unui parlament de stat în Germania, relatează The Independent. Muhterem Aras, membră a Partidului Verde, a preluat postul de președinte de la un membru al unui partid populist. Doamna Aras a declarat că această victoria reprezintă un eveniment istoric care trimite un mesaj de deschidere, toleranță și integrare. Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor persistente asupra religiei, a imigrației și a extremismului, dar și în contextul în care Germania anchetează un număr mare de migranți ca fiind militanți islamiști.

Bangladesh Motiur Rahman Nizami executat4. Motiur Rahman Nizami, liderul partidului politic Jamaat-e Islami din Bangladesh, a fost exectutat după ce primise pedeapsa cu moartea în urma unui proces în care a fost acuzat de implicare în masacrul intelectualilor în timpul războiului de independență din 1971, relatează The Guardian. Evenimentul a creat ciocniri puternice între forțele de poliție și cei 500 de susținători ai partidului Jamaad. Ministrul Asaduzzaman Khan a declarat că Nizami a fost spânzurat miercuri, la scurt timp după miezul nopții, în închisoarea centrală din Dhaka. Încercarea de a pune sub acuzare foștii criminali de război a reprezentat o provocare majoră pentru guvernul lui Sheikh Hasina, care s-a confruntat cu presiuni internaționale puternice. Amnesty International și Human Rights Watch au protestat împotriva pedepsei cu moartea pentru Nizami și au risicat întrebări cu privire la procedurile juridice, însă prim-ministru Hasina și colegii lui au respins acuzațiile conform cărora procedurile de judecată au fost defectuoase.

5. Summitul Anti-Corupție de la Londra, primul de acest gen, găzduiește lideri mondiali și oficiali din peste cincizeci de țări, relatează The Independent. Summitul prevede asumarea de către statele participante a unor angajamente care să prevadă transparența, în încercarea de a compromite tipurile obscure de rețele de evaziune fiscală care au fost relevate de documentele Panama Papers. Oficialii guvernamentali au declarat că studiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au indicat că anual 4 miliarde de euro sunt pierduți la nivel mondial din fapte de corupție. Prim-ministrul britanic, David Cameron, gazda summitului salută demersul de represiune a corupției la nivel mondial, cu toate că guvernul său a fost criticat pentru incapacitatea de a asigura acorduri privind măsurile de transparență în toate dependențele Regatului și în teritoriile de peste mări, în contextul în care Insulele Virgine, unul dintre cele mai populare paradisuri fiscale offshore, nu a fost invitată să prticipe la acest summit.

6. Femeilor politiciene le-a fost interzisă intrarea în parlamentul iranian în urma depistării unor fotografii în care acestea nu poartă văl, relatează The Independent. Un organism juridic iranian a decis că o femeie aleasă în parlament nu poate fi învestită în funcție după ce s-a expus în public fără să poarte vălul. Minoo Khaleghi a câștigat în februarie un loc în orașul Isfahan. Ea a declarat că imaginile difuzate online sunt false și au la bază interese politice. Fotografiile o arată pe doamna Khaleghi fără văl, în Europa și China, cu toate că purtarea acestui este obligatorie în spațiul public în Iran, unde mii de agenți sub acoperire și „poliția morală” patrulează pe străzi pentru a face verificări.

7. Insurgenții islamiști au ucis cel puțin 17 soldați irakieni într-un atac cu bombă asupra forțelor guvernamentale, informează Reuters. Atacul a avut loc lângă orașul Ramadi care a fost recucerit în decembrie de forțele guvernamentale. Grupul jihadist a ucis, de asemenea, doi polițiști și a rănit alte opt persoane în două atentate sinucigașe în Abu Ghraib, la o zi după ce a ucis 80 de persoane într-o piață din Bagdad. Acțiunile violente ale militanților musulmani suniți împotriva forțelor de securitate și a civililor șiiți au persisitat din momentul în care Bagdadul a devenit ținta unor atacuri cu bombă zilnice în deceniu care a urmat invaziei conduse de SUA. Un val de atacuri cu bombă a intensificat criticile prim-ministrului Haider al-Abadi care se luptă în prezent cu o criză politică în încercarea sa de a revizui cabinetul și de a elimina corupția.

8. Slovenia a acceptat primii 28 de migranții, cota realocată de UE în cadrul unui program de transfer, relateaza Reuters. Printre imigranți ce vor fi inițial găzduiți într-un centru pentru solicitanții de azil, în capitala Ljubliana, se numără persoane și familii din Irak și Siria. Slovenia, un stat cu o populație de doar două milioane de locuitori, s-a angajat să accepte un total de 587 de migranți, dintre care 50 pe lună până în august 2017. Din octombrie până în martie, aproape 500.000 de migranți au tranzitat teritoriul Sloveniei – cea mai mică țară de pe ruta balcanică a migranților- și doar un procent mic dintre aceștia au cerut azil în această țară. Marea majoritate a migranților cer azil în Germani și Suedia

9. Parlamentul Kârgâstanului a votat joi împotriva unui proiect de lege discutabil care ar aplica restricții dure grupurilor non-guvernamentale care primesc donații din străinătate, relatează The Guardian. 65 dintre cei 111 mambri ai parlamentului au votat împotriva legislației propuse. Deși inițial mulți politicieni au susținut public legea propusă, temeriole referitoare la impactul asupra prerogativelor democratice ale țării i-a detreminat în final să-l respingă. „Legea agenților străini” a fost catalogată de critici drept un rezultat clar al influenței Rusiei asupra politicii din Kărgâstan. În Rusia, unde o astfel de lege a primit aviz favorabil în 2012, numărul de ONG-uri străine, finanțate a scăzut dramaric

1
franta parlament vot incredere
0. Guvernul socialist al Franței a supraviețuit unui vot de neîncredere al parlamentului, în contextul unei legi controversate a muncii, informează Al Jazeera. Era necesar un număr de 288 de voturi pentru demiterea guvernului prim-ministrului Manuel Valls. Cu toate acestea, doar 246 de parlamentari au votat în favoarea propunerii. Pretestele împotriva reformei din sectorul muncii a început pe 9 martie, cumninând cu demonstrații masive pe 31 martie și au adunat un număr de 390.000 de oameni pe străzile Franței. Controversatul proiect de lege care urma să reglementeze ore de muncă, de la 35 la 48 pe săptămână, a fost în cele din urmă respins de parlament. Doar un vot de neîncredere a avut câștig în cei 57 de ani de existență a celei de-A Cincea Republică Franceză, în anul 1962, când a fost folosit pentru demiterea guvernului lui Georges Pompidou.

11. China se bucură de sprijin larg din partea comunității internaționale în ceea ce privește decizia ei de a nu respect hotărârea Curții Permanente de Arbitraj de la Haga în cazul juridic intentat de Filipine, care contestă legalitatea creanțelor Chinei în Marea Chinei de Sud, relatează Reuters. China a declareat că este dreptul ei să nu participe la acest arbitraj forțat și acuză statul filipinez că folosește cauza pentru a submina în mod direct suveraniatea chineză. În luna februarie, SUA și UE au declarat că ar trebui respectate hotărârile Curții de către China. Instanța nu are competențe de executare, de aceea hotărârile ei au mai fost ignorate și înainte.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 3 august în lume – Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un război nuclear din cauza Ucrainei, UE confirmă reluarea negocierilor cu Iranul, Fostul cancelar al Germaniei a fost criticat pentru întâlnirea sa cu Vladimir Putin

Material realizat de Meda Dragomir Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un …