Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina-Florentina Dincă
TITLURILE ZILEI
1. Scutul european de apărare antirachetă va fi inaugurat joi, după aproape un deceniu de când Washington-ul a propus protejarea NATO de rachetele iraniene și în ciuda avertismentelor Rusiei, relatează Reuters. Pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Occident, oficialii americani și reprezentanții structurilor nord-atlantice vor declara oficial operațional scututul antirachetă de la Deveselu. „Avem capacitatea de a proteja NATO pe continentul european”, a declarat Robert Bell, un reprezentant NATO al Secretarului Apărării, Ash Carter. „Iranienii își sporesc capabilitățile și trebuie ca noi să acționăm înaintea lor. Sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a mai declarat acesta. Statele Unite vor începe vineri construcția celui de-al doilea scut antirachetă, în Polonia, care urmează să fie gata în 2018. Scutul este rezultatul unei noi politici a NATO de descurajare a acțiunilor Rusiei, pe fondul anexării peninsului Crimeea în 2014. Ca răspuns, Rusia își consolidează flancurile vestice și sudice cu trei noi divizii. Scutul de la Deveselu se bazează pe sisteme de radar care detectează lansarea unei rachete balistice în spațiu. Senzorii de urmărire monitorizează traiectoria rachetei, o interceptează și o distrug în aer, înainte ca ea să intre în atmosfera terestră.
2. Un șir de atacuri cu bombă au ucis în Bagdad cel puțin 90 de persoane, coform relatărilor agenției The Guardian. Statul Islamic a revendicat cea mai mare explozie care a avut loc într-o piață din cartierul șiit din apropierea orașului Sadr, în care au murit cel puțin 63 de persoane. Alte două explozii au avut loc în cartierele șiite Hurriya și Kadhimiya, în partea de nord a orașului, unde este localizat cel mai important altar șiit. În ciuda prezenței insurgenților islamiști în zonele din afara capitalei irakiene, frecvența atacurilor din Bagdad a scăzut în ultimul timp. Dar ISIS continuă să demosntreze că poate lansa în continuare campanii coordonate în zone sensibile ale orașului, în pofida unei prezențe masive de forțe de securitate.
3. Guvernul kenyan a declarat că va încerca să închidă toate taberele de refugiați din țară în care sunt adăpostite 600.000 de persoane, relatează The Guardian. Aceste declarații au loc la doar o săptămână de la anunțul oficial al președintelui Kenyei, Uhuru Kenyatta, de începere a campaniei pentru alegerile programate anul viitor. Cele două evenimente sunt strâns legate: refugiații reprezintă o modalitate ușoară de a înscrie puncte politice. Această problemă a refugiaților este indisolubil legată de războiul în curs de desfășurare din Somalia, care a determinat amenințări cu atacuri teroriste pe teritoriul Kenyei, și care reprezintă o temă preferată a campaniei lui Kenyatta. Luând în considerare condițiile actuale și interesele naționale de securitate, guvernul kenyan a declarat că găzduirea refugiaților a ajuns la capăt. Kenyatta a mai amenințat și înainte că va închide taberele, cu toate aceste, Dadaab și Kakuma, două dintre cele mai mari tabere de refugiați din lume, râmân încă deschide.
4. Marșul organizat miercuri, în Venezuela, de către membri din opoziție, a urmărit să pună presiune asupra autorităților electorale, în vederea organizării unui referendum național pentru revocarea președintelui de stânga, Nicolas Maduro, informează Reuters. Coaliția Unitatea Democratică și-a accentuat acțiunile împotriva președintelui Maduro, pe fondul înrăutățirii crizei economice. Coaliția acuză organul electoral că întârzie în mod intenționat verificarea semnăturilor în favoarea referendumului. Dacă opoziția reușește să inițieze referendumul de demitere, noi alegeri ar urma să aibă loc anul acesta, în condițiile în care mandatul lui Maduro expiră în 2019. Dacă referendumul de demitere ar avea loc în 2017, presedinția ar urma să fie deținută de către actualul vice-președinte, Aristobulo Isturiz, membru al Partidului Socialist. Surse oficiale din Venezuela au pus la îndoială legitimitatea semnăturilor și au declarat că este puțin probabil ca un referendum să aibă loc anul acesta.
5. Președintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, a cerut ca Marea Britanie să returneze activele deținute de nigerienii corupți, în Regat, în contextul unui summit anti-corupție ce va avea loc joi, la Londra, relatează Reuters. Declarația liderului nigerian a apărut în contextul unor comentarii ale prim-ministrului britanic, David Cameron, în care acesta afirma faptul că Nigeria și Afganistan au fost probabil cele mai corupte țări din lume. „Nu am de gând să cer scuze nimănui. Ceea ce cer este returnarea activelor”, a declarat Buhari la un eveniment. Poliția britanică a efectuat de-a lungul timpului mai multe investigații ale activele deținute de către politicienii nigerieni în Marea Britanie, inclusiv doi foști guvernatori de stat și un fost ministru al petrolului. Unul dintre foștii guvernatori ispășește o pedeapsă cu închisoarea în Marea Britanie, după ce a pledat vinovat pentru spălare de bani. Nigeria ocupă locul 136 din 167 în clasamentul Indexului Internațional al Percepțiilor privind Corupția și Transparența, un clasament anual al țărilor percepute ca având un grad ridicat de corupție.
6. Exercițiile militare pe care armata georgiană le-a început acum două săptămâni alături de SUA și Marea Britanie au fost catalogate drept „o acțiune provocatore”de către autoritățile de la Moscova, relatează Reuters. Aproximativ 650 de soldați americani, 150 de soldați britanici și 500 de militari georgieni au luat parte la exerciții militare comune, care au implicat o întreagă campanie mecanizată, inclusiv opt vehicule de luptă Bradley și opt tancuri Abrams M1A2. Ministrul georgian al Apărării, Tina Khidasheli, a declarat pentru Reuters că aceste exerciții au reprezentat un eveniment important pentru Republica Caucazului de Sud și au fost cele mai mari exerciții pe care țara le-a găzduit vreodată. Aceste exerciții au atras atenția Moscovei, care a avertizat asupra faptului că asemenea acțiuni ar putea crea destabilitate în regiune.
7. Senatul brazilian a fost convocat miercuri pentru a discuta și vota suspendarea președintei Dilma Rousseff și punerea ei în judecată pentru încalcarea legilor bugetare, relatează Reuters. În cazul în care reprezentanții opoziției vor acumula o majoritate de 81 de voturi în favoarea suspendării, Rousseff va fi înlocuită joi de actualul vice-președinte, Michael Temer, pentru o perioadă de șase luni, cât va dura procesul. Rousseff nu este acuzată de fapte de corupție realizate în scopuri personale, ci de manipularea conturilor guvernamentale pentru a ascunde mărimea deficitului bugetar din Brazilia și pentru a permite astfel majorarea cheltuielilor publice în timpul campaniei electorale din 2014, o practică folosită de către președinții anteriori. Dacă Rousseff este condamnată, Temer va deține mandatul de președinte până la noile alegeri din 2018.
8. Măsurile urgente privind taberele de refugiați din Grecia trebuie să abordeze probleme precum supraaglomerarea și condițiile de trai, după cum avertizează European Rights Watch, relatează Reuters. Consiliul Europei, care reunește un număr de 44 de state, a declarat că unele facilități nu au respectat standardele impuse și nu au fost capabile să ofere mai mult decât nevoile de bază, cum ar fi mâncarea, produse de igienă și pături. Raportul, care reunește și avertismentele altor grupuri și agenții, atrage atenția asuptra faptului că Grecia nu a fost în măsură să aibă grijă în mod corespunzător de cei 800.000 de oameni care i-au tranzitat în acest an teritoriul, fugind din calea războiului și a sărăciei.
9. Autoritățile germane investighează posibila sosire în țară a 40 de militanți islamiști, care s-ar fi infiltrat printre cei 1,1 milioane de imigranți care au trecut prin Germania, relatează The Independent. Agenția federală a poliției germane a declarat că a primit un număr de 369 de rapoarte ale unor posibili extremiști și a constatat că în cel puțin zece cazuri este nevoie de investigații suplimentare. Numărul de suspecți este dublu față de ianuarie, când au existat 213 avertismente și 18 investigații. În cazul multor militanți ISIS care au efectuat atacurile de la Paris se crede că ar fi trecut prin Germania, la întoarcerea din Siria, folosind rutele din vestul Balcanilor. Anchetatorii cred că alți doi jihadiști urmau să se alăture autorilor atacurilor din Paris, în care 130 de persoane și-au pierdut viața, dacă aceștia nu ar fi fost împiedicași să ajungă al ținta lor, în momentul în care au fost reținuți într-un centru de refugiați din Salzburg, Austria.
10. Oficialii americani au stabilit că explozia din 2013 de la o fabrică de îngrățăminte din Texas a fost cauzată de un incendiu premeditat, după cum relatează The Independent. Agentul special responsabil cu ancheta, Rob Elder a declarat că Biroul pentru Alcool, Arme de foc și Tutun, a intervievat mai mult de 400 de persoane în demersul care viza determinarea cauzei exploziei din aprilie 2013, în care 15 persoane și-au pierdut viața, și alte 200 au fost rănite. După ce toate cauzele accidentale și naturale au fost eliminate, incendiul a fost catalogat drept un act criminal.
