Articol realizat de Yvonne Andreiaș și Meda Dragomir
Jurnalistul britanic Andrew North a fost reținut de autoritățile talibane in Kabul, informează The Guardian. Conform fostului vicepreședinte afgan, Amrullah Saleh, fostul jurnalist BBC, împreună cu alte 8 persoane se aflau în timpul unei misiuni în cadrul Agenției ONU pentru refugiați la momentul răpirii. Purtătorul de cuvânt pentru guvernul taliban, Zabihullah Mujahid, a declarat că autoritățile au demarat o anchetă. “Am fost informați de această situație și vom încerca să confirmăm dacă aceștia au fost reținuti sau nu” a comunicat oficialul. Autoritățile talibane au sustras puterea de la forțele afgane în luna august a anului trecut. De atunci, au fost adoptate măsuri stricte cu privire la libertatea presei în stat. Cel puțin 50 de jurnaliști afgani au fost răpiți în ultimele luni, dar este prima data când se raportează răpirea unor jurnaliști străini de către talibani.
Emmanuel Macron a refuzat să facă un test Covid-19 în Rusia înainte de întâlnirea sa cu Vladimir Putin, declară Politico. Președintele francez a refuzat cerința de a face un test PCR Covid-19 la venirea în Moscova pentru întâlnirea cu Vladimir Putin de la începutul săptămânii acesteia. Din această cauza, cei doi lideri de stat au fost nevoiți să rămână la o distanță de 6 metri unul de celălat. Surse apropiate șefului de stat au declarat pentru Reuters că Macron a fost nevoit să aleagă între a accepta testul PCR sau a păstra distanța socială în timpul întâlnirii cu liderul de la Moscova. “Știam că acest refuz va însemna fără strângeri de mână și acea masă lungă. Dar nu puteam să acceptăm ca ei să facă rost de ADN-ul președintelui”. Sursele nu au explicat modalitatea în care serviciile de informații din Rusia ar putea utiliza AND-ul președintelui Macron. Oficialii de la palatul Elysée nu au confirmat dacă acesta a fost motivul oficial pentru refuzul președintelui, adăugând că “Președintele a fost însoțit de o echipa de medici alături de care a stabilit măsurile adecvate din protocolul medical”.
Sute de oameni au participat la proteste împotriva regimului politic în sudul Siriei, conform Deutsche Welle. Într-o demonstrație rară împotriva regimului Assad, peste 300 de persoane au blocat străzile și piețele din orașul sirian Siweida pentru a protesta împotriva noilor decizii guvernamentale. Bashar al Assad, șeful de stat sirian, a luat decizia de a retrage aproximativ 600.000 de familii din programul de subvenție, în contextul în care, la momentul actual, în Siria, peste 90% din populație trăiește în sărăcie. Familiile vizate prin decizia guvernamentală nu vor mai avea acces la prețuri reduse pentru nevoile esențiale precum alimente de bază sau benzină. “Nu ne dorim decât un stat civil, just și democratic” a declarat unul dintre protestatari. Demonstrații similare au mai avut loc în regiunea Siweida și în anul 2020.
Jurnaliștii britanici au primit amenințări din partea autorităților și jurnaliștilor din Rusia în toiul scandalului de dopaj al atletei Kamila Valieva, raportează The Guardian. Duncan Mackay si Michael Pavitt, cei doi jurnaliști care au anunțat că patinatoarea de origine rusă, Kamila Valieva, a fost depistată cu trimetazidină, s-au confruntat cu amenințări și abuzuri din partea oficialilor ruși. Declarațiile acestora au fost inițial ignorate până când Agenția Individuală pentru testare din cadrul Jocurilor Olimpice a confirmat știrea. “Și tu vei fi pozitiv atunci când vei descoperi noi substanțe în ceaiul tău” i-a scris un utilizator pe Twitter lui Mackay, o referință clară la otrăvirea lui Alexander Litvinenko din 2006. Din cauza acestui test pozitiv, ceremonia de premiere în cadrul probei de patinaj artistic nu a mai avut loc.
Boris Johnson a hotărât să restabilească negocierile comerciale cu guvernul chinez, relatează Politico. Pentru prima dată în ultimii 4 ani, departamentul Marii Britanii pentru comerț internațional a fost desemnat să organizeze discuții cu guvernul chinez pentru a facilita noi legături economice, decizie care riscă să declanșeze reacții negative din partea membrilor partidului Laburist. Aceștia sunt îngrijorați cu privire la modul în care guvernul chinez a încălcat în mai multe instanțe drepturile omului, cât și de implicațiile ulterioare generate de o legătură mai strânsă cu autoritățile din Beijing. Oficialii guvernului britanic au în plan o nouă conferință între liderii celor două națiuni în cadrul JETCO, comitetul desemnat pentru negocierile comerciale și economice. Aceste întâlniri au avut loc anual până în 2018 când relațiile bilaterale s-au deteriorat în urma acțiunilor guvernului de la Beijing în Hong Kong. Un oficial al guvernului a declarat că Johsnon a insistat ca discuțiile dintre cele două state să reînceapă.
Persoanele care au participat la Conferința privind viitorul Europei (CoFoE) au formulat o serie de recomandări în vederea extinderii statului de drept în toate statele membre UE, relatează Euractiv. Aceste propuneri au fost formulate ca urmare a opiniei conform căreia există un climat conflictual sistemic între Polonia și UE. În cadrul CoFoE, participanții au solicitat modificarea regulamentului de condiționalitate, adoptat în decembrie 2020, astfel încât acesta să fie aplicabil “tuturor încălcărilor principiilor statului de drept, și nu doar celor care afectează bugetul UE”. De asemenea, aceștia au solicitat organizarea de conferințe anuale privind statul de drept, în conformitate cu publicarea raportului anual pe această temă, care reprezintă mecanismul Comisiei de monitorizare a respectării statului de drept de către statele membre.
Președintele SUA, Joe Biden, i-a avertizat pe americani să părăsească imediat Ucraina, deoarece lucrurile ar putea degenera rapid, conform Euronews. Întrebat dacă există vreun scenariu care l-ar determina să trimită trupe în Ucraina pentru a salva cetățenii americani, președintele a răspuns “Nu există. În contextul în care americanii și rușii ar începe să tragă unii în alții, ar fi vorba de un război mondial”. Declarațiile președintelui american au fost transmise după o serie de acțiuni diplomatice desfășurate în Europa în vederea reducerii tensiunilor cauzate de contextul delicat al Ucrainei. Autoritățile din Norvegia și Marea Britanie au reiterat avertismentele președintelui Biden, solicitând ca cetățenii aparținând celor două țări să părăsească Ucraina.
Oficiali NATO au tras un semnal de alarmă cu privire la criza din Ucraina, avertizând asupra “unui risc real de conflict armat în Europa”, și au afirmat că vor întări flancul estic, conform Al Jazeera. Vorbind vineri de la o bază aeriană din România, unde Statele Unite au plasat temporar soldați, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța va lua în considerare menținerea unei prezențe pe termen mai lung a acesteia în Europa de Est, în următoarele luni. Acesta a reafirmat temerile de război ale liderilor occidentali, care rămân accentuate în condițiile în care eforturile diplomatice de reducere a tensiunilor eșuează, iar armata Rusiei menține peste 100.000 de soldați staționați în apropierea Ucrainei și desfășoară exerciții militare în Belarus. La rândul său, guvernul de la Moscova a acuzat NATO că folosește criza din Ucraina drept pretext pentru a-și spori prezența militară în apropierea granițelor Rusiei.
Instanța supremă din Germania a respins petițiile de urgență depuse împotriva unui mandat de vaccinare care obligă personalul medical să se vaccineze împotriva virusului COVID-19, relatează Reuters. Această decizie a survenit în contextul în carevaccinarea obligatorie a personalului din spitale și centre de îngrijire va intra în vigoare în Germania începând cu 15 martie. Numeroase persoane vizate de această măsură au depus petiții de urgență la Curtea Constituțională din Karlsruhe. Cu toate acestea, cancelarul Olaf Scholz a declarat că cel de-al cincilea val al virusului se apropie de apogeu, fiind astfel preconizată posibilitatea revenirii într-un mod treptat la normalitate.
Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății responsabil pentru continentul african, Matshidiso Moeti, a declarat că țările africane se află “pe drumul cel bun” în ceea ce privește combaterea virusului COVID-19 și a variantelor emergente din acest an, conform CNN. Țările africane s-au confruntat cu o serie de provocări de la apariția primului focar al virusului Covid-19 în februarie 2020, inclusiv cu impactul blocajelor asupra economiilor și mijloacelor de trai, precum și cu inechitățile în ceea ce privește accesul la vaccinuri. Cu toate acestea, continentul a înregistrat, de asemenea, rate relativ modeste de infectare și de mortalitate, cu un număr mai mare de recuperări în comparație cu numărul de cazuri raportate la nivel global, potrivit datelor de la Centrele Africane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Africa CDC).