Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Oana Florea și Dora Timar
Două tabere de refugiați eritreeni din regiunea Tigray din Etiopia au fost închise conform autorităților, după ce Națiunile Unite au declarat că locuitorii au raportat atacuri, relatează Reuters. Agenția de refugiați din cadrul Consiliului Națiunilor Unite Pentru Drepturile Omului (UNHCR) a cerut protecția locuitorilor din taberele Shimelba și Hitstas despre care se spune că au fost atacate de bărbați înarmați. Eritreea și Etiopia au negat faptul că trupele eritreene ar fi acționat pe teritoriul etiopian, dar locuitorii și autoritățile regionale tigrayene au acuzat Eritreea că a intervenit în numele guvernului central. Directorul general al Agenției pentru Refugiați din Etiopia, Tesfahun Gobezay, a informat că au existat atacuri în zona în care se află taberele, motiv pentru care refugiații s-au panicat. Tesfahun a adăugat că peste 5.300 de refugiați au fost escortați de forțele de apărare etiopiene spre alte două tabere de refugiați din Tigray.
Compania AstraZeneca a declarat că se așteaptă să producă o nouă versiune a vaccinului anti COVID-19 până la sfârșitul anului 2021, răspunzând preocupărilor legate de noile variante ale virusului care ar putea fi mai transmisibile sau mai rezistente la vaccinurile existente, relatează Al Jazeera. Compania anglo-suedeză, care produce un vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford, a informat că cercetătorii depun eforturi în acest demers încă de când au fost detectate noile variante ale virusului. Mene Pangalos, șeful cercetării biofarmaceutice din cadrul AstraZeneca, a declarat că lucrurile se mișcă rapid existând diverse variante în testare. Declarația vine pe fondul criticilor din partea Uniunii Europene și în contextul publicării unui studiu preliminar care a creat preocupări cu privire la capacitatea vaccinului de a combate varianta de COVID-19 descoperită în Africa de Sud. Deși Agenția Europeană pentru Medicamente a aprobat utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani, unele țări europene, precum Franța și Germania, au recomandat ca persoanele de peste 65 de ani să nu primească vaccinul din cauza datelor limitate privind eficacitatea acestuia la persoanele în vârstă.
Postul de televiziune BBC World News a informat că a fost interzis pe teritoriul Chinei, potrivit unei decizii anunțate de autoritatea chineză de reglementare a audiovizualului. China a criticat BBC din cauza reportajului care vizează coronavirusul și persecutarea minorității etnice uigure. În decizia sa, China a declarat că rapoartele BBC World News reprezintă o încălcare gravă a reglementărilor de difuzare. Aceasta a adăugat că BBC nu a respectat condiția cu privire la veridicitatea și corectitudinea știrilor, dăunând astfel intereselor naționale chineze. Totodată China a informat că nu va accepta cererea televiziunii de a difuza pentru încă un an. BBC se declară dezamăgit de faptul că autoritățile chineze au decis să adopte această măsură și a menționat că este „cel mai de încredere post de televiziune internațional din lume, relatând evenimentele în mod corect și imparțial.”
Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni președintelui interimar al Myanmarului și altor ofițeri militari avertizând că s-ar putea ajunge la pedepse economice mari, potrivit Reuters. Departamentul Trezoreriei a declarat că au fost vizate opt persoane, inclusiv ministrul apărării și trei companii. Totodată au fost înăsprite sancțiunile împotriva șefului armatei Min Aung Hlaing și împotriva comandantului adjunct șef Soe Win, care sunt acuzați că joacă un rol principal în răsturnarea guvernului ales în mod democratic de Myanmar. Janet Yellen, secretarul Trezoreriei americane, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să ia măsuri suplimentare în cazul în care vor mai exista violențe împotriva protestatarilor pașnici. Casa Albă a transmis că sancțiunile nu trebuie să fie permanente, cerând armatei Myanmarului să „restabilească imediat guvernul ales în mod democratic, să pună capăt stării de urgență, să-i elibereze pe toți cei reținuți pe nedrept și să se asigure că protestatarii pașnici nu sunt întâmpinați cu violență.”
Mișcarea populistă Cinci Stele a votat în favoarea unui nou guvern italian condus de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, informează Euronews. În urma unui vot online, 59,3% din membrii mișcării au votat pentru susținerea lui Draghi care a primit săptămâna trecută din partea președintelui Italiei, Sergio Mattarella, acordul de a forma un nou guvern. Mișcarea Cinci Stele deține cele mai multe locuri în parlament, dar nu era clar dacă aceasta îl va sprijini pe fostul șef al Băncii Centrale Europene. Ministrul italian al Afacerilor Externe a declarat că „într-unul dintre cele mai dramatice momente ale istorie noastre recente, Mișcarea Cinci Stele alege calea curajului, dar mai presus de toate, alege calea europeană.” Printre prioritățile noului guvern se numără campania de vaccinare și fonduri europene de recuperare de peste 200 de miliarde de euro. Italia, aflată în cea mai gravă recesiune de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, trebuie să-și prezinte planul la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie.
Tensiunea dintre platforma de socializare Twitter și partidul de la guvernare din India, Bharatiya Janata, crește după ce reprezentanții Twitter au refuzat blocarea activiștilor pe platformă, conform BBC. După un aviz juridic din partea guvernului, reprezentanții Twitter au blocat 250 de conturi pe platforma lor, sub pretextul unor obiecțiuni bazate pe ordinea publică. Printre conturile blocate se numărau conturi de știri pentru investigații, conturi ale activiștilor și alte conturi asociate cu susținerea protestelor continue din Delhi. Șase ore mai târziu de la blocarea acestora, conturile au fost restaurate, reprezentanții Twitter declarând că nu există o justificare suficientă pentru a continua suspendarea acestora. Guvernul a fost nemulțumit de decizia platformei de socializare și a amenințat că vor sancționa cu închisoarea personalul angajat în cadrul companiei din India pentru cel puțin 7 ani. Miercuri, un oficial al guvernului indian a avut o întâlnire virtuală cu un director executiv de la Twitter, în care i-a explicat că este necesar ca Twitter să urmeze legile și ordonanțele impuse de către guvernul indian. Reprezentanții Twitter au declarat că au închis câteva sute de conturi civile, dar că nu vor cenzura vocile jurnaliștilor sau cele ale politicienilor din țară.
Grupări ale drepturilor cetățenilor, academicieni și experți au avertizat că noul proiect de lege privind prevenirea extremismului religios din Franța va afecta în mod negativ cetățenii musulmani din țară, relatează Al Jazeera. Anul trecut, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un proiect de lege “împotriva separatismului Islamic” creat cu scopul de a ține sub control mișcările radicale din țară. Acesta a descris religia musulmană ca fiind “în criză” pe plan global, și a exprimat dorința de a impune noi măsuri cu intenția de a reglementa practicile religioase în Franța. Proiectul de lege, intitulat oficial “Respectul pentru Principiile Republicii” a fost un subiect de intensă dezbatere în țară, și presupune sancțiuni pentru discurs cu instigare la ură, control mai mare asupra educației de acasă, limitarea donațiilor internaționale către grupuri religioase și o condiție în care toate asociațiile din Franța care primesc bani din fonduri publice să respecte valorile Republicii. Criticii au declarat că această decizie este o mișcare anti musulmană care va afecta comunitatea religioasă din țară, și au adăugat că aceasta nu este eficientă împotriva terorismului. Parlamentarii francezi vor vota săptămâna viitoare proiectul de lege controversat.
Reprezentanți din Franța și Rusia au solicitat restricții împotriva continuării producției uraniului metalic de către Iran, conform Al Jazeera. Solicitările au venit după ce Agenția Internațională de Energie Atomică, cu sediul la Viena, a declarat că în urma verificărilor producției de uraniu de către Iran, s-a descoperit o producție de 3,6 g de uraniu metalic pe teritoriul țării. Reprezentanții Iranului au declarat luna trecută că aceștia demarează cercetări asupra producției de uraniu metalic, o problemă controversată pe plan internațional din cauza utilizării acesteia drept componenta în arme nucleare. Ministrul de externe al Franței, Agens von der Muhll, a declarat “Pentru a menține un spațiu politic în scopul găsirii unei soluții negociate, îi rugăm pe oficialii din Iran să nu ia măsuri care ar putea să înrăutățească situația nucleară, care este deja extrem de îngrijorătoare din cauza acumulării abaterilor de la Acordul din Viena, inclusiv cel nou raportat de către AIEA”.
Parlamentarii din Grecia au aprobat legislația conform căreia jandarmii au primit dreptul de a menține ordinea publică în cadrul campusurilor universitare, informează Reuters. Oponenții noii legislații care a intrat în vigoare miercuri, au declarat că aceasta vine sub formă de amenințare asupra libertății academice după încheierea regimului militar din 1970. Mii de persoane au mărșăluit în semn de protest pentru a doua zi împotriva deciziei parlamentului, încălcând restricțiile pandemiei. Legislația a intrat în vigoare după ce 166 de parlamentari au votat pentru și 132 împotrivă. Prim ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că reforma va încheia infracțiunile comise în campusurile universitare, adăugând că “Nicăieri în lume nu vedem imagini cu clădiri istorice fiind vandalizate, echipamente fiind distruse.” Problema poliției în campusuri a fost sensibilă din cauza perioadei 1967-1974 a guvernului militar în care studenți au fost uciși după o revoltă într-unul din campusuri. Opozanții legislației au declarat că universitățile de stat ar putea angaja mai multe echipe de securitate și a impune alte măsuri pentru siguranță în loc să aducă poliția în campus.
