Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 1 februarie în lume – Parlamentul Marii Britanii a votat pentru ca Teresa May să înceapă negocierile Brexit, Marine Le Pen este acuzată că a cheltuit în mod defectuos 300.000 euro, iar Italia a lansat un nou fond pentru a sprijini politica de imigrare a țărilor africane

A fost 1 februarie în lume – Parlamentul Marii Britanii a votat pentru ca Teresa May să înceapă negocierile Brexit, Marine Le Pen este acuzată că a cheltuit în mod defectuos 300.000 euro, iar Italia a lansat un nou fond pentru a sprijini politica de imigrare a țărilor africane

Material realizat de Oana Teodorescu și Marina Ghiță

  1. Parlamentul Marii Britanii a votat pentru ca Teresa May să înceapă negocierile Brexit, relatează BBC. Membrii parlamentului Marii Britanii au votat în măsură de 384 voturi pentru a-i permite prim-ministrului, Teresa May, să înceapă negocierile Brexit. Astfel, aceștia și-au oferit susținerea pentru Proiectul de Lege al guvernului, Uniunea Europeană. Proiectul de lege trebuie să mai fie votat și în Camera Comunelor din parlament și în Camera Lorzilor, pentru a deveni lege. Prim-ministrul a stabilit că va începe implementarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona până cel târziu 31 martie, și astfel va începe negocierile cu liderii europeni.
  2. Prim-ministrul britanic, Teresa May, a declarat că planul detaliat privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi publicat joi, transmite CNN. Acest plan va fi unul oficial și complet, menționând inclusiv și situația cetățenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie, precum și felul în care aceștia vor fi afectați de Brexit. Teresa May intenționează ca procedurile oficiale de ieșire din Uniunea Europeană să înceapă la sfârșitul lunii martie, iar întregul proces al Brexit-ul este estimat a dura aproximativ 2 ani.
  3. Forțele de securitate ale Israelului au început evacuarea unor tabere ilegale de israelieni situate în Cisiordania, informează CNN. Pe parcursul acestei proceduri, autoritățile au întâmpinat rezistență, întrucât aproximativ 600 de coloniști protestează într-un mod violent împotriva măsurilor de evacuare. Scopul guvernului israelit este de a elibera zona Amona de ocupanți ilegali și de a construi peste 3.000 de locuințe pe teritoriul Cisiordaniei, însă, potrivit legislației internaționale, această acțiune propusă de Israel este ea însăși ilegală.
  4. Marine Le Pen, liderul francez de extremă dreapta, este acuzată că a cheltuit în mod defectuos 300.000 euro, sumă primită de la Uniunea Europeană, potrivit The Guardian. Le Pen refuză să returneze acești bani, negând acuzațiile de fraudă aduse la adresa ei și susținând că această situație nu este altceva decât un pretext pentru a fi persecutată de către opoziție. Investigațiile conduse de Parlamentul European vor fi continuate de justiția din Franța, care va decide dacă acuzațiile împotriva liderului de extremă dreapta sunt fondate și, în consecință, va stabili dacă impunerea unor sancțiuni este necesară.
  5. Politica lui Trump de a interzice accesul unor anumiți imigranți pe teritoriul Statelor Unite se bucură de o popularitate neașteptată, transmite The Telegraph. Ordinul semnat de președintele american, prin care imigranților din 7 țări musulmane le este interzis să intre în S.U.A., a înregistrat, potrivit unor sondaje, 49 de procente favorabile, în timp ce doar 41% dintre respondenți și-au manifestat opoziția față de această politică, iar 10% au fost indeciși.
  6. Cancelarul austriac, Christian Kern, a declarat că Austria va impune o serie de restricții și norme speciale pentru imigranți, informează Al Jazeera. Aceste măsuri vor fi adoptate pe parcursul următoarelor 18 luni, iar printre ele se numără interzicerea, în public, a vălului care acoperă întreaga față, limitarea accesului cetățenilor din Europa de Est la locurile de muncă disponibile în Austria și obligarea tuturor imigranților care doresc să se stabilească aici de a semna un “contract de integrare” și o “declarație de valori”, prin care aceștia își asumă responsabilitatea și obligația de a respecta normele impuse de societatea austriacă. În caz contrar, cei care le încalcă sau care refuză semnarea acestor documente vor fi obligați să părăsească teritoriul Austriei.
  7. Italia a lansat un nou fond pentru a sprijini țările africane în ceea ce privește controlul propriilor frontiere, în urma deciziei Uniunii Europene de a împiedica imigranții să ajungă în Europa, informează Reuters. „Obiectivul nostru strategic este acela de a ajuta țările africane în ceea ce privește controlul frontierelor lor externe și impunerea unor bariere pentru imigranți”, a declarat, la Roma, ministrul de externe al Italiei, Angelino Alfano, anunțând că  fondul italian va fi  de 200 de milioane de euro. De altfel, țările africane pot solicita instruire și echipamente pentru a îmbunătăți controalele la frontiera cu Libia, Tunisia și Niger, cei trei parteneri principali de acum, a declarat Alfano. Liderii UE se vor reuni vineri în Malta  pentru a lua o serie de măsuri  menite să stopeze migrația din Africa spre Europa. Aceste măsuri includ intensificarea formării profesionale a pazei de coastă din Libia  și  finanțarea  agențiilor ONU pentru refugiați (UNHCR) și migrație (OIM), cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai ale imigranților.
  8. Premierul slovac, Robert Fico a  înființat o unitate specială de poliție care are rolul de a lupta împotriva extremismului, avertizând cu privire la ascensiunea fascismului în Europa și Slovacia, informează Reuters. „Un nou val al fascismului este în creștere atât în Europa, cât  și în Slovacia. Ne-am neglijat istoria, deoarece nimeni nu se aștepta ca aceasta să se întoarcă,” a declarat Fico. „Astăzi vedem oameni în parlament și în guvernul regional care folosesc salutul fascist (…) vom vedea declarații care  provoacă rezultatele celui de-al doilea război mondial și a Holocaustului,” a adăugat acesta. Această unitate specială va investiga infracțiuni legate de sprijinirea și finanțarea terorismului și extremismului, crimelor cauzate de ură și discursul instigator la ură, atât în mediul online, cât și offline, a declarat poliția.
  9. Guvernul indian a prezentat bugetul anual și a promis că va stimula cheltuielile din mediul rural și că va elimina sărăcia, informează BBC. Această decizie vine la câteva luni după retragerea bancnotelor cu valoarea cea mai înaltă, care a provocat haos în economie, afectând fermierii și pe cei săraci. Ministrul de Finanțe, Arun Jaitley, a alocat fonduri pentru a aduce mai multe irigații, drumuri, electricitate si canalizare în zonele urbane. Agricultorii vor avea, de asemenea, mai mult acces la credite, a declarat acesta. De asemenea, guvernul intenționează să creeze pe un sistem care să garanteze sprijin financiar pentru fiecare gospodărie din mediul rural. Per total cheltuielile rurale și agricole vor fi majorate cu 24%, ca parte a planului guvernului de a dubla veniturile fermelor de peste cinci ani, a adăugat Jaitley.
  10. Protestatarii de dreapta s-au confruntat cu poliția israeliană care execută un ordin judecătoresc menit să evacueze coloniștii dintr-un avanpost ilegal din Cisiordania, la scurt timp după ce guvernul a anunțat construcția unor așezări mai mari, informează Reuters. În jur de 330 de coloniști israelieni trăiesc în Amona, zonă din Cisiordania  în care se află zeci de avanposturi construite fără autorizație. Curtea Supremă a decis în luna noiembrie, după o serie de negocieri de lungă durată,  că toți coloniștii trebuie să părăsească Amona, deoarece casele lor au fost construite pe un teren palestinian proprietate privată. Potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, în urma acestor confruntări au fost reținuți un număr mare de protestatari și cel puțin 10 ofițeri au fost răniți ușor.
  11. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să exercite o „influență considerabilă” asupra rebelilor din estul Ucrainei  pentru a-I determina să încheie ceea ce el a descris ca fiind „un mare pivot în cadrul încălcărilor,” un armistițiu nesigur pentru o lungă perioadă de timp, informează Reuters. Stoltenberg a declarat că armistițiul de încetare a focului în estul Ucrainei a fost încălcat de  mai mult de 5.600 de ori în ultimele zile, lăsând aproximativ 20.000 de oameni fără electricitate. Acesta a cerut respect pentru așa-numitul acord de pace de la Minsk pentru estul Ucrainei și pentru îndeplinirea prevederilor cheie ale acordului, care includea o retragere a armamentului greu din zonă.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …