Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Liderul cipriot turc, Ersin Tatar, a susținut că liderii Uniunii Europeană eșuează în eforturile de unificare federală a Ciprului și ar trebui să accepte o soluție cu două state, declară Politico. Divizată din 1974, insula a fost împărțită între nordul cipriot turcesc și sudul cipriot grecesc. Tatar a promovat această soluție, respingând planurile federale susținute de UE și ONU. În pofida eforturilor repetate de reconciliere, negocierile formale nu s-au reluat după anul 2017. UE așteaptă reluarea discuțiilor sub egida ONU, respingând presiunea Turciei pentru o soluție cu două state. Îmbunătățirea relațiilor greco-turce ar putea influența rezolvarea problemei cipriote, însă diferențele au rămas evidente între liderii greci și turci. Un obstacol major este prezența trupelor turcești în Ciprul de Nord după o potențială reunificare, considerată crucială pentru securitatea ciprioților turci.
Comitetul Olimpic Internațional a aprobat participarea sportivilor ruși și belaruși ca sportivi neutri la Jocurile Olimpice de la Paris, informează Deutsche Welle. Decizia Comitetului Olimpic Internațional (IOC) vine după relaxarea inițială a restricțiilor impuse Rusiei și Belarusului în urma invaziei din Ucraina din 2022. Sportivii calificați pot concura doar individual, fără steaguri, embleme sau imnuri. IOC a impus condiții stricte: sportivii nu trebuie să susțină războiul și nici să fie implicați în forțele armate sau agenții de securitate națională. Aproximativ 4.600 de sportivi sunt eligibili, inclusiv opt ruși, trei belaruși și peste 60 de ucraineni. IOC a suspendat Comitetul Olimpic Rus din cauza recunoașterii unor organizații sportive din teritorii ucrainene anexate ilegal. Comitetul Olimpic Rus a contestat decizia la Curtea de Arbitraj pentru Sport.
Președintele rus, Vladimir Putin, a început o călătorie către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite pentru a-și arăta sprijinul în Orientul Mijlociu, în contextul continuării războiului din Ucraina, publică Euronews. Putin,care a sosit în Abu Dhabi pentru COP28, se confruntă cu un mandat de arest din partea Curții Penale Internaționale (CPI) pentru acțiunile sale în Ucraina. Lipsa semnării tratatului CPI de către Arabia Saudită și UAE înseamnă că nu au nicio obligație de a-l aresta pe Putin în legătură cu mandatul emis de această instanță. Vizita a accentuat legăturile economice ruso-emiriene, stârnind indignare printre ucrainenii prezenți la eveniment. În timp ce oamenii au vorbit despre implicarea lui Putin în crime de război, reprezentanții COP28 și-au exprimat incertitudinea privind prezența sa la conferință. Liderul rus a ales să se întâlnească cu lideri importanți, discutând probleme precum sancțiunile occidentale, petrolul și alte conflicte regionale, subliniind importanța politicilor energetice în Orientul Mijlociu.
Autoritățile din Bulgaria au retras candidatura pentru a deveni gazda găzdui summitul climatic global al anului viitor, COP29, Azerbaijan devenind candidatul principal, susține Politico. Ministrul bulgar al Mediului, Julian Popov, a confirmat retragerea și sprijinul acordat Bakului, capitala Azerbaidjanului. În contextul tensiunilor politice și a blocării anterioare de către Rusia a statelor din UE, Azerbaidjanul a devenit cel mai probabil gazda evenimentului, accentuând dependența sa de resursele petroliere. Susținerea Rusiei pentru Baku ar sparge blocajul politic anterior și ar facilita stabilirea unui nou obiectiv financiar la COP29. Conflictul recent dintre Armenia și Azerbaijan planează asupra evenimentului, deși ambii au convenit să susțină candidatura Bakului, inclusiv prin eliberarea prizonierilor de război. UE a salutat această inițiativă, încurajând diversificarea surselor de energie. Cu toate acestea, situația din Nagorno-Karabakh va fi în continuare un factor în evoluția COP29.
Ministrul german al Internelor, Nancy Faeser, a anunțat prelungirea controalelor la granița cu Polonia, Elveția și Republica Cehă timp de două luni, declară Deutsche Welle. Măsurile inițiale, introduse în octombrie, urmau să expire pe 15 decembrie și implicau suplimentarea polițiștilor la frontiere pentru verificarea persoanelor ce încearcă să între în țară. Obiectivul este reducerea migrației către Germania. Deși zona Schengen permite călătoriile libere, controalele periodice au fost introduse pentru a preveni mișcarea persoanelor non-UE, în special a refugiaților. De la implementarea măsurilor, au fost depistate aproximativ 9.200 de intrări neautorizate și prevenite alte 4.370. Cu toate acestea, sindicatele de poliție au pus la îndoială eficacitatea lor, sugerând redistribuirea forțelor pentru a rezolva problema azilului în UE. Numărul cererilor de azil a crescut la 35.000 în noiembrie, ceea ce a condus la măsuri mai drastice pentru reducerea migrației în cadrul guvernului de coaliție de centru-stânga.
