Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai-Marco Percă și Cristina Popescu
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, s-a opus planului de a trimite 100 de transportoare blindate în Ucraina, conform Radio Free Europe. Acestea urmau să fie oferite gratuit autorităților din Ucraina în temeiul unui acord semnat în august. În urma votului de veto a șefului statului bulgar, planul va fi retrimis în parlament, unde va fi votat din nou de către membrii acestuia. În motivarea deciziei sale, președintele Radev a argumentat că legislatorii de la Sofia trebuie să evalueze dacă aceste vehicule, care au fost desfășurate ultima dată în anii 1980, nu ar putea fi folosite în Bulgaria în cazul unei urgențe.
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a efectuat o vizită în China, potrivit Radio Free Europe. În cadrul unei discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping, acesta a abordat subiecte precum intensificarea cooperării diplomatice și economice între cele două state, dar și războiul din Ucraina, declanșat de către Rusia, stat aliat comun al Belarusului și Chinei. Cu prilejul celei de-a doua întâlniri dintre cei doi președinți, liderul statului asiatic a declarat că țara sa este pregătită să continue să consolideze cooperarea bilaterală, inclusiv în cadrul unor forumuri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite.
Ministrul Justiției din Spania, Félix Bolaños, a declarat că proiectul de lege de amnistie pentru susținătorii independenței Cataloniei respectă valorile Uniunii Europene, informează Politico. În luna noiembrie, parlamentarii Partidului Socialist al premierului Pedro Sánchez au depus un proiect de lege prin care vor fi amnistiate toate persoanele urmărite penal pentru implicarea în mișcarea de independență catalană începând din 2012. Propunerea controversată a dus la proteste în Spania și a stârnit îngrijorarea oficialilor UE, un reprezentant al Comisiei Europene afirmând că oficialii instituției au „întrebări“ cu privire la aceasta.
Autoritățile judiciare din Israel au reluat procesul în care premierul Benjamin Netanyahu este acuzat de presupusă fraudă, abuz de încredere și acceptare de mită în trei cazuri separate, relatează DW. Procesul, o premieră pentru un premier în funcție al acestui stat, a început în 2020 și a fost suspendat în urma atacului Hamas de pe 7 octombrie. Liderul executivului a negat toate acuzațiile, lansând acuze privind o „vânătoare de vrăjitoare“ în cazul său și spunând că a acceptat cadouri doar de la prieteni și că nu a solicitat niciodată mită.
Alegătorii din Venezuela au sprijinit în cadrul unui referendum o revendicare teritorială față de regiunea Essequibo din Guyana, conform DW. Scrutinul a fost organizat în ciuda unui apel din partea oficialilor Curții Internaționale de Justiție, care judecă un proces între cele două state privind acest diferend, ca autoritățile de la Caracas să se abțină de la acțiuni care ar putea complica speța. Disputa pentru această regiune, care reprezintă o moștenire a epocii coloniale, s-a amplificat odată cu descoperirea unor rezerve importante de petrol în 2015.
Autoritățile europene și-au manifestat îngrijorarea față de legea privind contrabanda de migranți abrogată de oficialii din Niger, notează France 24. Junta militară din Niger, care a preluat puterea la sfârșitul lunii iulie, a anunțat abrogarea legii anti-imigranți săptămâna trecută. Într-o declarație televizată, secretariatul general al guvernului a declarat că generalul Abdourahamane Tiani a semnat un ordin prin care abrogă măsura și stipulează revocarea condamnărilor pronunțate conform legii din anul 2015. În acest context, oficialii de la Bruxelles au declarat că regretă decizia de a renunța la această lege, întrucât s-ar putea ajunge la o creștere a numărului de persoane care încearcă să ajungă ilegal în Europa.
Oficialii chinezi au acuzat marina americană că a pătruns ilegal în Marea Chinei de Sud, relatează Al Jazeera. Teatrul de Sud al Armatei Populare de Eliberare a menționat într-un comunicat că „SUA au perturbat în mod deliberat situația din Marea Chinei de Sud”. Totodată, Statele Unite au fost acuzate că au „încălcat suveranitatea și securitatea Chinei și că încalcă dreptul internațional și normele de bază care guvernează relațiile internaționale.” Armata americană a răspuns acuzațiilor reprezentanților Chinei, afirmând că USS Gabrielle Giffords „desfășura operațiuni de rutină în apele internaționale… în conformitate cu dreptul internațional”. În prezent, autoritățile din Beijing revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, în pofida unei decizii a tribunalului internațional contrar acestor afirmații.
Liderul summitului climatic a apărat comentariile controversate care i-au alarmat pe oamenii de știință, informează CNN. Sultanul Al Jaber, executivul petrolier care conduce summit-ul COP28 dedicat climei de la Dubai, a susținut în zilele dinaintea discuțiilor susținute de ONU, că nu există „nicio știință” care să spună că eliminarea treptată a combustibililor fosili este necesară pentru a menține încălzirea globală sub un prag critic. Al Jaber a susținut luni o conferință de presă surpriză în care și-a apărat cu înverșunare angajamentul față de știința din spatele schimbărilor climatice, după ce un număr tot mai mare de oameni de știință și susținători și-au exprimat îngrijorarea față de comentarii și îngrijorarea pentru direcția discuțiilor.
Cinci cadavre au fost găsite într-o epavă a unei aeronave militare americane în apropierea Japoniei, relatează BBC. Aeronava, un avion hibrid CV-22 Osprey, transporta opt persoane când s-a prăbușit săptămâna trecută. în apropierea insulei Yakushima. Accidentul a determinat autoritățile japoneze să ceară Statelor Unite să-și lase avioanele Osprey în Japonia. Osprey se afla într-un zbor de antrenament de la o bază aeriană a Corpului Marin al SUA din prefectura Yamaguchi și se îndrepta către baza aeriană Kadena din Okinawa și a cerut o aterizare de urgență pe insula Yukushima înainte de a se prăbuși.
Mai multe state din UE au amenințat că vor închide granițele rusești pe fondul creșterii migranților, conform POLITICO. Un număr tot mai mare de solicitanți de azil care sosesc la granița de est a UE a forțat statele baltice să ia în considerare închiderea granițelor cu Rusia. Oficialii din Letonia, Lituania și Estonia s-au arătat din ce în ce mai preocupați de această problemă după ce oficialii din Finlanda au închis săptămâna trecută toate punctele de trecere cu Rusia timp de două săptămâni, după ce migranți fără acte din țările afectate de criză din Africa și Asia au intrat în țară. Ministerul Afacerilor Interne din Letonia a declarat că guvernul „nu intenționează în prezent să închidă complet granița cu Rusia și Belarus”, dar a dezvăluit că oficialii „monitorizează cu atenție evoluția ulterioară a situației cu fluxurile de migrație ilegală.
