Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Fostul prim-ministru al Scoției, Nicola Sturgeon, a fost eliberată din arest fără acuzații, informează BBC. Sturgeon a fost interogată cu privire la dispariția unei donații de aproximativ 660.000 de lire sterline din conturile Partidului Național Scoțian (SNP), oferită de către susținătorii acestuia. Interogarea survine arestării soțului său, fostul lider al partidului, Peter Murrell. Poliția a perchezitionat atât sediul Partidului Național Scoțian din Edinburgh, cât și casa lui Murrell, unde au sechestrat o autorulotă de lux, evaluată la aproximativ 110.000 de lire sterline. Ofițerii din scoția au lansat Operațiunea BranchForm în iulie 2021, concentrată în jurul modului în care partidul a cheltuit donațiile strânse cu scopul intentării unui al doilea referendum pentru independență.
Un sondaj publicat într-un ziar regional a demonstrat că o treime dintre tinerii de sex masculin din Germania consideră că violența împotriva femeilor este „acceptabilă”, informează CNN. Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.000 de bărbați și 1.000 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din toată Germania, a fost inițiat de organizația Plan International Germany. Conform acestuia, 34% dintre respondenții de sex masculin au recunoscut că au fost violenți față de partenerul lor în trecut, pentru a „insufla respect”. Totodată, 33% au considerat că este acceptabil ca mâna „să alunece” ocazional în timpul unei neînțelegeri. Puțin peste jumătate dintre bărbați, 52%, au declarat că și-ar dori o relație sub forma unui „model de întreținere a familiei”, în care aceștia ar asigura principala sursă de venit, iar îngrijirea copiilor și sarcinile casnice ar rămâne în primul rând rolul femeii. Peste două treimi dintre femeile intervievate nu au fost de acord, acestea declarând că preferă parteneriate egale și luarea deciziilor în comun.
Liderului grupului Wagner a refuzat să încheie contracte militare cu Ministerului Apărării din Rusia, potrivit Al Jazeera. Sergei Shoigu, ministrul apărării al Rusiei, a emis un ordin prin care toate „detașamentele voluntare” sunt nevoite să semneze contracte până la sfârșitul lunii iunie. Conform acestuia, inițiativa ar fi un pas menit să sporească eficacitatea luptei armatei ruse în Ucraina. Yevgeny Prigozhin, fondatorul Wagner Group, a declarat că ordinul nu se aplică grupării. Acesta l-a atacat în mod repetat pe liderul militar al Rusiei pentru că nu ar fi luptat în mod corespunzător în războiul din Ucraina. Deși ministerul nu a menționat direct grupul Wagner în declarația sa publică, mass-media rusă a raportat că aceasta a fost o încercarea de a-i apropia din nou pe mercenari după aceste izbucniri publice ale liderului.
Oficialii din Honduras au deschis o ambasadă la Beijing, informează Reuters. Statul a întrerupt relațiile diplomatice cu Taiwan la începutul acestui an. Astfel, Honduras devine al nouălea aliat diplomatic pe care Taipei l-a pierdut în fața Beijingului de când președinta Tsai Ing-wen a preluat mandatul. Astfel, Taiwanul a rămas recunoscut doar de 13 state. Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, a acuzat-o pe Castro că a fost indusă în eroare de promisiunile financiare ale Chinei. Mișcarea a urmat negocierilor între oficialii din Honduras și China privind construirea unui baraj hidroelectric în țara din America Latină. Anunțul Ministerului de Externe al Republicii Honduras vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Beijing și Statele Unite, inclusiv din cauza creșterii asertivității Chinei față de Taiwan.
Oficialii Uniunii Europene au anunțat că iau în considerare oferirea unui ajutor de peste 1 miliard de euro pentru Tunisia, într-un efort de a reduce migrația, anunță Politico. Într-o conferință de presă comună cu Giorgia Meloni și Mark Rutte, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine Tunisia în schimbul unui control mai bun la frontieră și al unor măsuri împotriva traficului de persoane. Totodată, ea a menționat că Tunisia ar putea dispune de o asistență de până la 900 de milioane de euro și că acesta ar putea primi până la 150 de milioane de euro, imediat. După o întâlnire cu președintele tunisian Kais Saied, von der Leyen a anunțat că vor lucra împreună la un „pachet cuprinzător pe cinci piloni”, care va include „comerț și investiții sporite” și „cooperare energetică reciproc avantajoasă”. Înaintea întâlnirii, Saied a declarat că țara sa nu va accepta să devină polițist de frontieră pentru alte state.
Oficialii din Egipt au înăsprit condițiile de traversare a frontierelor pentru cetățenii din Sudan, informează Al Jazeera. Conform noilor standarde, toți cetățenii sudanezi trebuie să obțină vize înainte de a trece granița. Noile reguli au fost impuse în urma unui armistițiu de 24 de ore a intrat în vigoare la Khartoum, mediat de către oficiali ai Statelor Unite ale Americii și ai Arabiei Saudite. Ministerul egiptean de Externe a declarat că noile cerințe nu au fost concepute pentru a „preveni sau limita” intrarea cetățenilor sudanezi în țară, ci pentru a opri activitățile ilegale ale persoanelor și grupurilor care au falsificat vize de intrare pentru profit. Decizia a anulat o scutire anterioară oferită copiilor, femeilor și oamenilor în vârstă. În ultimele două luni, peste 200.000 de cetățeni sudanezi au intrat în Egipt, în urma luptelor izbucnite între armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan și Forțele Paramilitare de sprijin rapid (RSF).
Autoritățile ucrainene au anunțat eliberarea a trei sate din sud-estul țării, primele așezări pe care trupele Kievului le recuceresc de la declanșarea contraofensivei împotriva armatei ruse, lansată în urmă cu câteva zile, anunță BBC. Potrivit unor filmări postate pe rețelele social media, pot fi văzute trupe ucrainene care sărbătoresc recuperarea satelor Blahodatne și Neskuchne, în timp ce adjunctul ministrului apărării din Ucraina, a declarat că soldații ucraineni au recucerit și satul Makarivka, toate aceste așezări aflându-se în regiunea Donețk, din sud-estul țării. Pe de altă parte, armata rusă nu a confirmat informațiile, concentrându-se mai degrabă pe anunțul distrugerii echipamentelor și vehiculelor de proveniență occidentală folosite de Ucraina în contraofensivă.
Damas Gisimba, un erou căruia câteva sute de persoane îi datorează viața pentru că le-a adăpostit într-un orfelinat în timpul genocidului din Rwanda, a încetat din viață, la vârsta de 61 de ani, potrivit The Guardian. În 1994, Gisimba și fratele său conduceau un orfelinat înființat de părinții lor, în capitala Rwandei, Kigali. Pe 6 aprilie, în acel an, avionul în care se afla președintele Juvenal Habyarimana a fost doborât, iar evenimentul a declanșat o prigoană împotriva etnicilor tutsi, considerați vinovați de către nativii hutu. Peste 800.000 de oameni și-au pierdut viața în doar câteva luni. Gisimba și fratele său au acordat atunci adăpost pentru peste 400 de persoane, iar după ce ostilitățile s-au încheiat, mulți copii rămași orfani le-au cerut ajutorul celor doi frați. Pentru faptele sale, Gisimba a fost decorat cu ordinul prezidențial „Umurinzi” (”Protector”) de către autoritățile de la Kigali. În vârstă de 61 de ani, acesta a încetat din viață duminică, el suferind în ultimii ani de viață de hipertensiune arterială și afecțiuni ale rinichilor.
O porțiune dintr-o importantă autostradă de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii s-a prăbușit în apropiere de Philadelphia, după ce o cisternă care transporta motorină a luat foc în dreptul unei treceri pe sub drumul I-95, relatează Reuters. Autostrada I-95 este principalul drum care unește statele americane din nord și sud de-a lungul coastei de est, conectând orașul Miami, din sud, cu Washington și New York și continuând în nord până la granița cu Canada, prin statul Maine. Imagini de la fața locului arătau mai multe vehicule și lucrători aflați în jurul bucății de beton prăbușite peste camionul carbonizat în urma incendiului. Potrivit autorităților, nu au fost înregistrate victime. Guvernatorul statului Pennsylvania, Josh Shapiro, a declarat că reparațiile vor dura cel puțin câteva luni.
Un oficial de la Casa Albă a declarat că autoritățile din China ar fi operat de ani de zile o unitate de informații în Cuba, potrivit Al Jazeera. În plus, înaltul oficial, care a decis să-și păstreze anonimatul, a declarat că unitatea a fost modernizată în 2019, ca parte a unui efort global al oficialilor din Beijing de a-și spori capacitățile de colectare a informațiilor. Totodată, acesta a menționat că problema a precedat administrația președintelui Joe Biden. Un oficial de la ambasada Chinei la Washington a contracarat acuzația, subliniind declarația de vineri a unui purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe care a acuzat Statele Unite că „răspândesc zvonuri și calomnii”. Declarația a survenit la câteva zile după ce The Wall Street Journal a raportat că statul chinez a ajuns la un acord secret cu Cuba pentru a stabili o facilitate electronică de interceptare pe o insulă aflată la aproximativ 160 km de statul Florida. Acest raport a fost privit cu scepticism atât de guvernul american cât și de cel cubanez.
