Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a accentuat importanța protejării valorilor universale, în contextul invaziei ruse din Ucraina și al cooperării sporite dintre Moscova și Beijing, informează Reuters. Yoon a devenit primul președinte sud coreean care participă la un summit NATO, alăturându-se liderilor alianței din postura de observator. Acesta a menționat în timpul discursului său că „pe măsură ce se schițează o nouă structură de competiții și conflict, se prefigurează și o mișcare ce neagă valorile universale pe care noi le-am protejat”. Yoon a mai adăugat că scena internațională se confruntă cu o dilemă complexă de securitate care nu poate fi adresată prin intervenția unui singur stat. Coreea de Sud este un aliat important al Statelor Unite ale Americii, găzduind aproximativ 28.000 de trupe, în același timp reușind să stabilească relații importante cu Beijingul, China fiind cel mai mare partener comercial al statului peninsular. Astfel, Seulul se dovedește a fi un partener important pentru NATO și poate juca un rol aparte în medierea și construirea relațiilor dintre actorii vestici și Asia de Est.
Ferdinand “Bongbong” Marcos Jr, fiul fostului dictator filipinez cu același nume, a fost ales ca președinte al statului insular din Asia de Sud-Est, conform Al Jazeera. Cu 36 de ani în urmă, tatăl său, dictatorul Ferdinand Marcos, era înlăturat de la cârma statului în urma unor demonstrații stradale de amploare, cunoscute drept Revoluția Rozariului. Marcos Jr. a obținut o victorie răsunătoare, fenomen electoral rar pe scena politică filipineză. Experții menționează că această victorie a putut fi posibilă prin intermediul unei campanii complexe de refacere a imaginii familiei Marcos. În același timp, Bongbong a beneficiat de o campanie electorală atent construită, axată în jurul unui discurs populist, care l-a îndepărtat pe acesta de acțiunile tatălui său.
Vladimir Putin nu a renunțat la planul de acțiune conform căruia forțele ruse ar cuceri o mare parte din Ucraina, avertizează serviciile secrete americane, raportat de BBC. Cu toate cu forțele armate ale Rusiei au fost slăbite semnificativ, o posibilă încetare a ofensivei în viitorul apropiat nu face parte din strategia Kremlinului. Conform directorului Serviciilor de Informații din Statele Unite ale Americii, Avril Haines, starea armatei ruse va determina perioada de desfășurare a acestui conflict, la momentul de față fiind aproximat că războiul va fi de lungă durată. Haines a mai adăugat că „identificăm o deconectare între obiectivele militare pe termen scurt ale președintelui Putin și capacitatea militară pe care o are la dispoziție, un fel de nepotrivire între ambițiile sale și ce poate armata să realizeze”. Rusia continuă progresul teritorial lent din Ucraina, cucerind recent orașul Sievierodonețk.
Prim-ministrul israelian, Naftali Bennett, a declarat că nu-și va apăra poziția prin candidatură la următoarele alegeri parlamentare, declarațiile venind în contextul posibilei dizolvări a parlamentului, relatează Reuters. Israelul se îndreaptă către al cincilea rând de alegeri în mai puțin de patru ani, accentuând criza politică din statul din Orientul Mijlociu. Posibila dizolvare a Knessetului vine la un moment cheie, în care societate din Israel se confruntă cu creșterea agresivă a costului de trai, în timp ce pe scena internațională conducerea de la Ierusalim ar trebui să joace un rol important în renegocierea acordului nuclear cu Iranul. Bennett a declarat că „las în urmă un stat înfloritor, puternic și sigur” și că „anul acesta am dovedit că oameni cu păreri foarte diferite pot lucra împreună”. Acesta a mai confirmat faptul că în cazul în care Knessetul nu este dizolvat își va îndeplini rolul de prim-ministru prin rotație alături de partenerul său de coaliție, Yair Lapid.
Ministrul justiției din Turcia, Bekir Bozdağ, a confirmat faptul că Suedia și Finlanda vor susține eforturile Ankarei de a elimina grupurile politice și armate kurde ce au fost acuzate de terorism de către președintele Recep Tayyip Erdogan, informează Al Jazeera. Acest „parteneriat” va fi demarat prin extrădarea a 33 de kurzi, acuzați în Turcia de complot și presupusa organizare a unei lovituri de stat și va garanta susținerea Turciei pentru aderarea celor două state nordice la NATO. Erdogan a negociat o înțelegere formată din zece poziții cu liderii celor două state, punctele principale fiind „angajamentul în oprirea activităților organizațiilor ilegale”, precum Partidul Muncitorilor Kurzi (PKK), și „extrădarea rapidă în Turcia a posibililor suspecți”. Până la această rundă de negocieri, președintele turc acuza Suedia și Finlanda de oferirea unui refugiu sigur pentru luptătorii kurzi, de aceea Ankara se opunea aderării celor două state la NATO.
