Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ilinca Bîrcă.
Hassan Sheikh Mohamoud a fost ales drept noul președinte al Somaliei, anunță Al Jazeera. După un sondaj transmis în direct la televiziunea de stat, la care au participat 36 de candidați, oficialii parlamentari au numărat peste 165 de voturi în favoarea lui Mohamud. Acest număr depășește voturile necesare pentru a-l învinge pe actualul președinte, Mohamed Abdullahi Mohamed. La aflarea veștii, susținătorii noului lider al Somaliei au sfidat interdicția de a ieși în stradă, aplaudând și trăgând focuri de arme. Mohamed, cunoscut și sub numele de Farmaajo, a recunoscut înfrângerea, iar Mohamud a depus imediat jurământul. „Este într-adevăr lăudabil că președintele este aici alături de mine”, a declarat Mohamud, referindu-se la fostul lider, care stătuse cu alături de el în timpul numărării buletinelor de vot. „Trebuie să mergem înainte, nu avem nevoie de ranchiuni. Fără răzbunare”, a adăugat noul șef de stat.
Suedia și Finlanda au confirmat că vor solicita aderarea la NATO, relatează CNN. În Suedia, prim-ministrul Magdalena Andersson a declarat că partidul său crede că decizia de aderare la alianță este „cea mai bună pentru securitatea Suediei și a poporului suedez”. Ea a adăugat că Suedia s-ar afla într-o „poziție vulnerabilă” dacă ar fi singura țară din regiunea baltică care nu este membră NATO. Anunțul a venit la scurt timp după ce Finlanda a anunțat oficial că și ea va solicita aderarea la NATO. Finlanda are o graniță de 1.300 km (810 mile) cu Rusia. Până acum, a rămas în afara NATO pentru a evita antagonizarea vecinului său estic. Președintele Rusiei a declarat anterior Finlandei că ar fi o „greșeală” să se alăture alianței. Totodată, acesta a invocat intenția Ucrainei de a se alătura alianței drept unul dintre motivele invaziei.
Cetăţenii libanezi au votat duminică la alegerile parlamentare, informează BBC. Observatorii politici consideră alegerile ca fiind extrem de competitive și imprevizibile. La începutul acestui an, prim-ministrul Saad Hariri, liderul celui mai mare bloc parlamentar sunit musulman din țară, a renunțat la implicarea sa politică. Hariri a îndemnat oamenii din circumscripțiile sale să boicoteze cursa electorală. Cu toate acestea, alegătorii din al doilea district electoral din Beirut, unul dintre principalele bastioane ale lui Hariri, s-au prezentat la urne în număr relativ mare, mulți declarând că au votat pentru „schimbare”. O criză economică de aproape trei ani și explozia portului din august 2020, în mare măsură pusă pe seama elitei politice a țării, i-au încurajat și pe cetățenii libanezi să voteze în număr mare pentru noile partide.
S-au împlinit 74 de ani de la evenimentul palestinian Nakba, informează Al jazeera. În fiecare an, palestinienii comemorează Nakba pe 15 mai, când 750.000 de palestinieni dintr-o populație de 1,9 milioane au fost expulzați din orașele și satele lor pentru a face loc noilor imigranți evrei. Mii de palestinieni s-au adunat duminică în timpul Zilei Nakba – ceea ce palestinienii numesc „catastrofa” care i-a lovit în războiul care a dus la înființarea Israelului în 1948. Nakba se referă la curățarea etnică sistematică a unei treimi din populația palestiniană de la acea vreme de către paramilitarii sionişti între 1947-1949 și distrugerea aproape totală a societății palestiniene.
Cetățenii din capitala Tunisiei au protestat împotriva președintelui Kais Saied, învinovăţindu-l că a reîntors țara într-un sistem de conducere autocratic, declară Deutsche Welle. Câteva mii de oameni s-au prezentat la un protest pentru a cere revenirea la democrație, opunându-se a ceea ce ei consideră o preluare de putere de către președintele Kais Saied. Protestatarii Frontului Salvării Naționale s-au adunat pe bulevardul Bourguiba din capitala Tunis, un loc preferat pentru demonstrații, purtând pancarte pe care scria „Vom învinge” și „Suntem uniți, nu divizați”. Deși protestul a marcat o creștere a manifestărilor publice de opoziție față de președinte, numărul estimat de 2.000 de participanți a fost mai mic decât se aștepta. „Oamenii vor respect pentru constituție și revenirea la democrație”, au scandat unii dintre cei aflați la demonstrație.
