Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 13 mai în lume – Cetățenii din Croația protestează după ce anumite spitale refuză să efectueze avortul, Consiliul de Securitate al ONU atrage atenția asupra represiunii talibane împotriva fetelor și femeilor, iar moartea jurnalistei Shireen Abu Akleh ar putea fi clasată drept crimă de război

A fost 13 mai în lume – Cetățenii din Croația protestează după ce anumite spitale refuză să efectueze avortul, Consiliul de Securitate al ONU atrage atenția asupra represiunii talibane împotriva fetelor și femeilor, iar moartea jurnalistei Shireen Abu Akleh ar putea fi clasată drept crimă de război

Material realizat de Maria Pițigoi și Meda Dragomir

Mii de croați au participat la o serie de proteste organizate în mai multe orașe din Croația, cerând „încetarea distrugerii sănătății publice și neglijarea sănătății femeilor”, informează Euractiv. Protestele, organizate de mai multe ONG-uri, au fost declanșate de un scandal iscat săptămâna trecută, când spitalele din Zagreb au refuzat să facă avort unei femei însărcinate al cărei făt de 24 de săptămâni a fost diagnosticat cu o tumoare cerebrală malignă și mortală. Avortul este legal în Croația până la sfârșitul celei de-a zecea săptămâni de sarcină, dar un număr tot mai mare de obstetricieni din spitalele publice refuză să-l efectueze, invocând conștiința. Unii protestatari purtau pancarte în care cereau demisia ministrului sănătății, Vili Bero, care a apărat inițial decizia spitalelor înainte de a ordona inspectorilor sanitari să investigheze. Acesta a declarat că, deși un spital nu a refuzat să efectueze avortul, „s-ar putea să fi refuzat să-i îndeplinească dorința femeii pentru o procedură de avort foarte specifică, care nu este efectuată în Croația”. 

Consiliul de Securitate al ONU a organizat o sesiune de consultări de urgență cu privire la cea mai recentă represiune a talibanilor asupra femeilor afgane, relatează France24. Potrivit unei declarații prezidențiale, femeilor le este interzisă părăsirea locuinței fără motiv, iar în public, sunt obligate să se acopere din cap până în picioare. În plus, fetelor li se interzice acum să meargă la școală după clasa a șasea, femeilor le sunt interzise majoritatea locurilor de muncă, iar bărbații și femeile pot vizita parcurile publice în zile separate. Ambasadorul adjunct al Norvegiei la ONU, Trine Heimerback, a declarat înainte de ședința consiliului că politicile talibanilor se concentrează pe oprimarea femeilor și fetelor, mai degrabă decât pe „situația economică și umanitară catastrofală” a țării, despre care a avertizat că ar putea duce „la violență și radicalizare”. Irlanda și Mexic, în calitate de copreședinți ai Grupului Informal de Experți privind Femeile, Pacea și Securitatea al Consiliului de Securitate, au trimis o scrisoare membrilor consiliului, condamnând ultima decizie a talibanilor. Aceasta confirmă că actualii conducători ai Afganistanului „nu au nicio intenție de a promova, respecta sau susține drepturile femeilor și fetelor sau de a onora angajamentele multiple pe care și le-au luat față de femeile afgane și față de comunitatea internațională în ultimele luni”. 

Un grup de experți în drepturile omului ai Națiunilor Unite au condamnat uciderea jurnalistei Shireen Abu Akleh, declarând că această faptă ar putea constitui o crimă de război, potrivit Al Jazeera. Într-un comunicat de presă, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a cerut o anchetă amănunțită și independentă asupra decesului ei. „Autoritățile au obligația de a nu le face rău jurnaliștilor și de a-i proteja împotriva amenințărilor, în temeiul dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului”, au menționat experții în cadrul declarație. „Uciderea lui Abu Akleh, care își îndeplinea în mod evident sarcinile de jurnalist, poate constitui o crimă de război”. Abu Akleh, reporter veteran al Al Jazeera, a fost ucisă miercuri în timpul unei razii al armatei israeliene în orașul Jenin din Cisiordania. Aceasta purta o cască și o vestă, semne distinctive care o identificau clar ca jurnalist.

Poliția din Israel a atacat cortegiul funerar al jurnalistei ucise, Shireen Abu Aqleh, informează The Guardian. Forțele israeliene au întrerupt procesiunile funerare pentru jurnalista de origine palestiniană-americană, ucisă săptămâna aceasta. Aceștia au lovit și împins mulțimea, provocând dezechilibrul persoanelor care transportau sicriul, pentru ca aceștia să-l scape la pământ. Steagurile palestiniene – văzute din ce în ce mai rar în regiune – au fost fluturate de mulți dintre miile de oameni care au participat la evenimentul din zona ocupată a Israelului de est. Aceștia au cântat imnul național palestinian și au scandat „Palestina! Palestina!”. „Este inacceptabil să îi ataci sicriul și să arăți o așa lipsă de respect la adresa ceremoniei. Shireen a acoperit actualitatea din Palestina de când era tânără și mereu și-a dorit să vadă Ierusalimul eliberat. Dar eu cred că astăzi Shireen a reușit să-l elibereze – prin sutele de oameni care au fluturat steagul palestinian pe drumul spre locul ei de veci”, a declarat Rima Baqleh, un sociolog de origine palestiniană care a participat la slujba funerară pentru Aqleh. Conform declarațiilor forțelor de ordine din Israel, aceștia au intervenit deoarece demonstrația deranja liniștea publică.  

Autoritățile din Rusia au sfătuit cetățenii să evite călătoriile în Regatul Unit, ca efect al poziției oficiale a statului cu privire la acordarea de vize, raportează Euronews. Guvernul din Rusia a declarat vinerea aceasta că le recomandă oamenilor să nu călătorească în Marea Britanie, pe fondul încercării autorităților britanice de a împiedica acordarea de vize cetățenilor ruși. Ministerul de externe din Rusia a sugerat că motivul pentru care aplicațiile sunt întârziate este generat de faptul că statul oferă prioritate refugiaților din Ucraina. Mai mult, cetățenii nu pot să efectueze plăți pe site-ul web al guvernului prin intermediul Visa sau Mastercard, deoarece aceste două companii și-au suspendat serviciile în Rusia. „Luând în calcul cursul extrem de neprietenos pe care Marea Britanie l-a adoptat față de țara noastră, pentru a putea evita orice pierderi financiare sau eventuale probleme, recomandăm cetățenilor ruși sa se abțină, dacă este posibil, de la a călători în Regatul Unit și a încerca sa obțină aprobare pentru viza”, a afirmat ministrul de externe în declarația sa.

Oficialii Uniunii Europene au propus o nouă lege pentru a lupta împotriva atacurilor cibernetice din sectoare esențiale, potrivit Politico. Negociatorii noii directive UE privind securitatea cibernetică au încheiat un acord care va forța industriile sensibile precum banca, energia, telecomunicațiile și transporturile să își protejeze mai bine rețelele și să investească în securitatea cibernetică, ca parte a unui efort colectiv de a împiedica hackerii să perturbe activitatea esențială pentru funcționarea societății. Directiva se adresează, de asemenea, administrațiilor publice. Noua lege reprezintă fundamentul unei strategii mai ample a UE de a răspunde la multiplele valuri de atacuri cibernetice care au însoțit pandemia de coronavirus, tensiunile geopolitice reînnoite între Occident, Rusia și China și, mai recent, războiul din Ucraina. Conform noii directive, companiile și organizațiile esențiale vor fi nevoite să își stabilească strategiile de răspuns privind domeniul securității cibernetice, să semnaleze incidentele de securitate cibernetică autorităților în termen de 24 de ore și să utilizeze tehnologii de securitate de ultimă generație pentru a preveni atacurile. În caz contrar, se vor confrunta cu amenzi considerabile.

Președintele Tayyip Erdogan a declarat că nu este posibil ca Turcia, membră NATO, să susțină planurile Suediei și Finlandei de a se alătura pactului, din cauza organizațiilor teroriste găzduite de aceste țări, anunță Reuters. Deși Turcia a sprijinit oficial extinderea NATO de când s-a alăturat alianței conduse de SUA în urmă cu 70 de ani, opoziția sa ar putea reprezenta o problemă pentru Suedia și Finlanda, având în vedere că noii membri au nevoie de un acord unanim. Oficialii turci au criticat în mod repetat Suedia și alte țări vest-europene pentru modul de gestionare al organizațiilor considerate teroriste, inclusiv grupările militante kurde PKK și YPG și adepții clericului islamic din SUA, Fethullah Gulen. Turcii au declarat că guleniștii au pus la cale o tentativă de lovitură de stat în 2016, însă Gulen și susținătorii săi au negat acuzația. Planul Finlandei de a aplica pentru aderarea la NATO, precum și așteptarea ca Suedia să-i urmeze exemplul, ar duce la extinderea alianței militare occidentale pe care președintele rus, Vladimir Putin, și-a propus să o prevină prin lansarea invaziei împotriva Ucrainei.

Statele europene au îndemnat Israelul să anuleze planurile de soluționare privind reședințele din Cisiordania, declară Al Jazeera. Vinerea aceasta, 15 state din Europa au îndemnat autoritățile din Israel să renunțe la planurile lor de a construi mai multe reședințe în așezămintele ilegale din zona ocupată a Cisiordaniei, avertizând ca ar putea sta în calea unei păci durabile între Palestina și Israel. “Noile unități de cazare ar reprezenta un obstacol în plus pentru ‘soluția celor două state’”, au afirmat țările într-o declarație comună. „Așezarile Israeliene sunt o clară violare a dreptului internațional”, au adăugat aceștia. Israelul a cucerit Cisiordania și zona de est a Ierusalimului, de la Iordania, în anul 1967. De atunci, aproximativ 700,000 de israelieni s-au mutat în reședinte pe care comunitatea internațională le considera ilegale. Printre cele 15 tari care au semnat declarația către oficialii din Israel se numără și Franța, Germania, Norvegia și Italia

Șeicul Khalifa bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite, a murit la vârsta de 73 de ani, conform Deutsche Welle. Agenția de știri din EAU a anunțat decesul  vinerea aceasta, cauza fiind reprezentată de o boală cu care acesta se confrunta de câțiva ani. Guvernul din Emirate a instaurat o perioadă de doliu de 40 de zile. Pentru a îl comemora pe fostul lider, o suspendare de 3 zile pentru toți salariații din cadrul ministerelor și a sectorului privat va începe de vineri, iar toate steagurile naționale vor fi arborate în bernă. Fratele vitreg al Șeicului Khalifa, Prințul Moștenitor Mohammed bin Zayed al Nahyan, a declarat că Emiratele Arabe și-au pierdut „fiul de drept”. „Realizările, înțelepciunea și generozitatea lui sunt prezente în fiecare colț al țării”, a adăugat acesta pe profilul său oficial de Twitter. Într-o declarație emisă de Secretarul de Stat American, Anthony Blinken, acesta l-a descris pe Khalifa drept „un adevărat apropiat al Statelor Unite”, căruia i se va simți lipsa. 

Jen Psaki și-a încheiat mandatul ca Secretar de Presă al Casei Albe, relatează CNN. Vinerea aceasta, Jen Psaki și-a susținut a 224-a și ultima ședință în poziția de Secretar de Presa pentru Casa Albă. Psaki le-a mulțumit colegilor din biroul de presă și membrilor din media, declarând reporterilor: „Voi m-ați provocat, m-ați împins, m-ați dezbătut și uneori, chiar contrazis. Aceasta este democrația în acțiune”. „Vă mulțumesc pentru ceea ce faceți. Vă mulțumesc pentru că m-ați făcut mai bună. Dar, cel mai important, vă mulțumesc pentru munca depusă în fiecare zi pentru a face această țară mai puternică”, a adăugat aceasta. În cele aproape 16 luni în care a lucrat pentru administrația Biden, Psaki a organizat mai multe ședințe decât toți secretarii de presă ai administrației Trump la un loc. „Psaki a restaurat onoarea, demnitatea și stilul sălii de ședințe a Casei Albe, după 4 ani de activitate a secretarilor de presa ai președintelui Donald Trump, care păreau mai interesați să critice jurnaliștii și să  înceapă conflicte decât să comunice într-un mod eficient”, a afirmat Tom Jones, jurnalist pentru Poynter. Succesoarea lui Psaki, Karine Jean Pierre, a fost confirmată de către autorități vinerea aceasta.    

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 24 și 25 septembrie în lume – Partidul de extremă dreaptă din Italia se afla in pragul unei victorii electorale, mii de persoane au protestat la Chișinău iar ministrul de externe al a făcut apel către o pace negociată în Ucraina

Material realizat de Doina Bulearcă. Lidera partidului de extremă dreaptă, Giorgia Meloni, a revendicat victoria …