Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Yvonne Andreiaș
Miniștrii de externe ai NATO au declarat că nu vor institui o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei și nici nu își vor implica trupele în vreo intervenție în această țară, dar au promis alte tipuri de ajutor pentru Kiev, conform Euractiv. “Aliații sunt de acord că nu ar trebui să avem avioane NATO care să opereze în spațiul aerian ucrainean sau trupe NATO pe teritoriul Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniune. Această decizie a fost adoptată în contextul cerinței repetate a Ucrainei de a implementa o zonă de interdicție aeriană pentru a reduce capacitatea armatei ruse pe cale aeriană.
Rusia a blocat accesul la Facebook pe teritoriul țării, pe fondul războiului cu Ucraina, relatează Al Jazeera. Autoritatea de reglementare a comunicațiilor, Roskomnadzor, a decis blocarea rețelei sociale Facebook în Rusia, invocând 26 de cazuri de discriminare împotriva presei ruse de către Facebook din octombrie 2020 și până în prezent. Compania-mamă a Facebook, Meta Platforms, a declarat săptămâna aceasta că a restricționat accesul la RT și Sputnik în întreaga Uniune Europeană și că retrogradează la nivel global conținutul de pe paginile de Facebook și conturile de Instagram ale posturilor controlate de statul rus. Oficialii Roskomnadzor au acuzat Meta Platforms că măsurile întreprinse au încălcat principiile cheie ale libertății de informare și accesul nestingherit al utilizatorilor de internet ruși la mass-media rusă. Platforma Twitter a fost de asemenea interzisă pe teritoriul Rusiei.
Administrația Biden a demarat procesul de analiză în vederea reducerii importurilor americane de petrol rusesc și modalitățile de a minimiza impactul asupra aprovizionării și a consumatorilor mondiali, relateză Reuters. “Căutăm modalități de a reduce importul de petrol rusesc, asigurându-ne în același timp că menținem nevoile globale de aprovizionare existente”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în cadrul unui briefing. Casa Albă rămâne în contact cu legislatorii americani în legătură cu această problemă, a precizat ea. Senatorii americani Joe Manchin și Lisa Murkowski au propus joi o legislație bipartizană de interzicere a importurilor de energie rusească ca răspuns la invazia din Ucraina, catalogând-o drept ripostă la “înarmarea” energiei de către Rusia. Proiectul de lege primește o procedură accelerată în Senat, iar Casa Albă s-ar putea baza pe această legislație pentru a interzice importurile, o măsură care ar contribui la împărțirea responsabilității pentru orice creștere a prețurilor.
Rusia a restricționat accesul la paginile de internet a patru posturi de presă independente, relatează Euronews. Astfel, paginile în limba rusă ale BBC și Deutsche Welle vor fi restricționate, pe lângă site-ul independent Meduza și Radio Svoboda, filiala rusă a RFE-RL, potrivit autorității ruse de reglementare a presei. Vineri dimineață, paginile de pornire ale BBC și Deutsche Welle s-au deschis cu intermitențe, iar unele articole despre războiul din Ucraina erau inaccesibile, au constatat jurnaliștii AFP la Moscova. De asemenea, paginile de pornire ale Meduza și Svoboda erau complet inaccesibile. GlobalCheck, un monitor al cenzurii pe internet, constatase deja probleme de acces la aceste site-uri noaptea trecută, precum și în cazul platformei Facebook, care a fost de asemenea interzis în Rusia.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, a declarat că este pregătit să se deplaseze la Viena pentru a finaliza un aranjament privind restabilirea acordului nuclear încheiat în 2015 între Iran și puterile mondiale, de îndată ce toate “liniile roșii” ale acestuia vor fi luate în considerare, conform Al Jazeera. Comentariile au fost făcute vineri, în timpul unei convorbiri telefonice cu Josep Borell, șeful politicii externe a Uniunii Europene și coordonatorul negocierilor din capitala austriacă. La rândul său, Borrell a declarat că este de părere că majoritatea cererilor Iranului au fost îndeplinite și că discuțiile pentru restabilirea Planului de acțiune cuprinzător (JCPOA), așa cum este cunoscut oficial acordul, sunt pe cale de a fi încheiate.
Un atentat sinucigaș cu bombă a avut loc la moscheea șiită, Kucha Risaldar, din orașul Peshawar, în nord-vestul Pakistanului, raportează Reuters. Un oficial de rang înalt al poliției a declarat că violența a început când doi bărbați înarmați au ajuns lângă moschee pe o motocicletă și au fost opriți pentru a fi controlați de poliție. Aceștia au deschis focul asupra polițiștilor, iar în urma luptei, unul dintre atacatori și un polițist și-au pierdut viețile. Cel de-al doilea atacator a intrat apoi în moschee, în timp ce credincioșii se rugau, și a detonat o bombă care a ucis 56 de persoane și a rănit cel puțin 194. Atacul este unul dintre cele mai violente din ultimii ani asupra minorității șiite din Pakistan, responsabilitatea pentru acesta fiind revendicată ulterior de către statul islamic.
Serviciul de știri BBC a suspendat temporar activitatea jurnaliştilor săi din Rusia, după ce Parlamentul a votat o lege care prevede închisoare de până la 15 ani pentru persoanele care răspândesc informații pe care oficialii de la Kremlin le consideră a fi false, anunță The Guardian. Directorul general al BBC, Tim Davie, a motivat decizia, declarând că legislația „pare să incrimineze procesul jurnalismului independent” și că nu există o altă opțiune decât aceea de a suspenda temporar activitatea jurnaliștilor și a personalului de sprijin, timp în care să evalueze implicațiile acestei „decizii nedorite“. Oficialii ruși au susținut în mod repetat că informații false au fost răspândite de SUA și aliații săi din vestul Europei, în încercarea de a semăna discordie în rândul poporului rus.
Curtea Supremă a Statelor Unite a dat un verdict favorabil pentru FBI într-un caz privind plângerile de discriminare formulate de trei bărbați musulmani din California, care au acuzat agenția că i-a supravegheat ilegal după atentatele de la 11 septembrie 2001, relatează Al Jazeera. Curtea a anulat vineri, în unanimitate, decizia unei instanțe inferioare din 2019, care a declarat că o lege federală care reglementează supravegherea guvernamentală, numită Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA), a prevalat asupra privilegiului secretului de stat – o apărare legală bazată pe interesele de securitate națională – pe care guvernul l-a susținut. Hotărârea înseamnă că dosarul se întoarce la instanțele inferioare pentru continuarea litigiilor, pretențiile formulate de reclamanți nefiind încă respinse.
Magnatul în construcții, energie și tehnologie, Muhsin Bayrak, a dezvăluit că se numără printre participanții la licitația pentru clubul londonez de fotbal, Chelsea, potrivit France24. Miliardarul rus, Roman Abramovich, a decis să vândă clubul din Premier League pe fondul situației dramatice din Ucraina și a sancțiunilor financiare care vizează băncile, afacerile și magnații din Rusia. Deși procesul de vânzare este încă în stadiul de primire a ofertelor, Bayrak a declarat că negociază termenii cumpărării clubului Chelsea cu avocații lui Roman Abramovich și că va arbora steagul Turciei în Londra în viitorul apropiat.
Un episcop romano-catolic din Argentina a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru abuz sexual, informează The Guardian. Un tribunal din orașul Orán, unde Gustavo Zanchetta, în vârstă de 57 de ani, a fost episcop din 2013 până în 2017, a ordonat reținerea lui imediată, în urma acuzațiilor de abuz sexual asupra a doi foști seminariști. Cinci preoți au înaintat o plângere oficială în fața autorităților bisericești împotriva episcopului în 2016, acuzându-l de autoritarism, proasta gestionare financiară și abuz sexual la Seminarul Sfântul Ioan al XXIII-lea. Autoritățile locale au început să investigheze cazul în 2019, după ce ziarul El Tribuno de Salta a raportat mai multe plângeri cu privire la comportamentul lui Zanchetta. Papa Francisc l-a apărat inițial pe episcop și i-a oferit un loc de muncă la Vatican, care i-a permis să părăsească Argentina.
