Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 3 martie în lume- Rusia și Ucraina au convenit asupra formării unor coridoare umanitare neutre, ONU a aprobat crearea primului tratat mondial privind poluarea cu mase plastice iar Marea Britanie a decis grăbirea

A fost 3 martie în lume- Rusia și Ucraina au convenit asupra formării unor coridoare umanitare neutre, ONU a aprobat crearea primului tratat mondial privind poluarea cu mase plastice iar Marea Britanie a decis grăbirea

Material realizat de Meda Dragomir și Ilinca Bîrcă

Rusia și Ucraina au convenit asupra  formării unor coridoare umanitare neutre, informează Deutsche Welle. Delegațiile de negocieri din Rusia și Ucraina au căzut de acord, în timpul discuțiilor din Belarus, asupra unor dispoziții privind o serie de probleme umanitare. Această înțelegere între cele două părți implică și o încetare temporară a conflictului armat, pentru a permite evacuarea cetățenilor. Negociatorul ucrainean a declarat că cea de-a doua rundă de discuții pentru obținerea unui armistițiu nu a avut rezultatele sperate de autoritățile de la Kiev. Cu toate acestea, cele două delegații au convenit să continue negocierile. “Spre marele nostru regret, nu am putut obține rezultatele pe care le doream”, a precizat consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podolyak. 

Organizația Națiunilor Unite a aprobat crearea primului tratat mondial privind poluarea cu mase plastice, relatează CNN. ONU a autorizat un acord de referință pentru a crea primul tratat mondial privind poluarea cu plastic, o decizie descrisă drept cel mai important acord privind protecția mediului de la Acordul de la Paris, din 2015. Statele membre au purtat discuții timp de peste o săptămână în cadrul convenției de la Nairobi, Kenya, pentru a cădea de acord asupra unui viitor pact ce va putea ține sub control poluarea cu material plastic, una dintre cele mai importante crize ecologice la momentul actual. “Astăzi a fost făcută istorie și ar trebui sa fiți cu toții extrem de mândri”, a declarat Espen Barth Eide, președintele adunării ONU pentru mediu. 

Marea Britanie a decis să grăbească impunerea sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși, declară The Guardian. Miniștrii din Marea Britanie examinează posibilele modalități de accelerare a procesului de sancționare împotriva oligarhilor ruși, pe fondul temerilor că, din cauza obstacolelor juridice, acest demers  ar putea dura până la 6 luni. Guvernul a fost supus unor presiuni intense din partea cetățenilor în ultimele câteva zile, din cauza ritmului în care acționează împotriva persoanelor care prezintă legaturi directe cu autoritățile de la Kremlin. Prim ministrul Boris Johnson a declarat că va “elimina Rusia din economia globală, bucată cu bucată”.

Poziția Emiratelor Arabe Unite cu privire la războiul din Ucraina a reflectat până în acest moment o “alianță puternică” cu Rusia, precizează Al Jazeera. Pe măsură ce țările vestice iau măsuri diplomatice pentru a izola Rusia, pe fondul războiului început în Ucraina, Emiratele Arabe Unite se remarcă printre puținele țări dornice să păstreze o poziție neutră, dacă nu chiar de susținere, față de autoritățile de la Moscova. Într-o postare pe contul oficial de Twitter, consultantul prezidențial al EAU, Anwar Gargash, a declarat că statul “consideră că susținerea unei părți nu ar duce decât la și mai multă violență” și că prioritatea Emiratelor este aceea de a “încuraja toate părțile să recurgă la acțiuni diplomatice”.

Franța a anunțat că va relaxa măsurile împotriva COVID-19 începând cu 14 martie, informează Euronews. Prim ministrul francez, Jean Castex, a declarat că guvernul plănuiește relaxarea măsurilor împotriva COVID-19, pe fondul creșterii ratei de vaccinare în țară. Începând cu 14 martie, măștile sanitare nu vor mai fi obligatorii, cu excepția purtării acestora în mijloacele de transport în comun, iar certificatul verde de vaccinare nu va mai fi necesar pentru accesul în diferite spații publice. Numărul cazurilor noi de COVID-19 raportate global a scăzut cu 16% în ultima săptămână, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Pe baza acestor informații, mai multe state din Europa, printre care Danemarca, Suedia și Marea Britanie, au renunțat deja la toate restricțiile impuse în pandemie.

Parlamentul libian l-a investit pe noul premier pe măsură ce criza internă se agravează, informează Al Jazeera. Fathi Bashagha a depus jurământul de investitură deoarece diviziunea dintre Tobruk și Tripoli amenință să cufunde Libia într-un nou conflict. O confruntare între două guverne rivale din Libia riscă să ducă la divizarea teritorială, deoarece parlamentul din est a investit o nouă administrație, în timp ce actualul de la Tripoli a refuzat să cedeze puterea. După depunerea jurământului, Bashagha a declarat parlamentului din Tobruk că grupurile armate i-au răpit pe nou-numiții miniștri pentru afaceri externe, cultură și educație tehnică și au împușcat în alții care se aflau în drum spre ceremonia de depunere a jurământului. Rapoartele nu au putut fi verificate independent. „Unii încearcă să ne tragă în război și lupte interioare, dar nu le vom oferi o astfel de șansă. Nu vom vărsa nici măcar o picătură de sânge”, a spus Bashagha. „Vom studia toate opțiunile astfel încât să putem prelua puterea în Tripoli prin forța legii și nu prin forță.”

Cea mai recentă lovitură de stat a din Sudan a paralizat sectorul de sănătate, relatează Al jazeera.  Lovitura de stat militară din octombrie 2021 a avut un efect negativ asupra sectorului medical al țării. La spitalul Ibrahim Malek din Khartoum, capitala Sudanului, anestezicele sunt atât de puține încât pacienții se trezesc uneori încă pe masa de operație. Personalul afirmă că au încetat să mai primească provizii medicale de la Ministerul Sănătății după lovitura militară din 25 octombrie din Sudan. La fel ca toate celelalte spitale sudaneze, Ibrahim Malek a recurs la achiziționarea de medicamente și echipamente de pe piața nereglementată, dar medicii nu pot știi dacă aceste provizii sunt sigure sau eficiente. Chiar și înainte de lovitura de stat, sectorul de asistență medicală din Sudan era deja zguduit de zeci de ani de privatizare sub regimul al-Bashir.

Acțiunile la bursa internațională au început să scadă pe măsură ce prețul petrolului continuă să crească, stârnind temeri de inflație în rândul experților, anunță Reuters. Prețurile petrolului au crescut inițial joi, când războiul din Ucraina a declanșat căderea piețelor de acțiuni. Noua creștere a prețurilor energiei a sporit îngrijorările legate de perspectivele economice europene, cauzând moneda euro să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani față de lira britanică. Prețurile aluminiului, cuprului și nichelului au urcat la cote noi, pe măsură ce sancțiunile din ce în ce mai mari asupra Rusiei cauzate de invadarea Ucrainei amenințau să perturbe și mai mult fluxul de mărfuri de la unul dintre principalii producători mondiali. Creșterea prețurilor mărfurilor a stârnit îngrijorări cu privire la potențialul de ,,stagflație”- atunci când inflația în creștere și producția stagnantă frământă economia și restrânge ocuparea forței de muncă.

Producătorul de echipament sportiv Nike și firma de mobilier IKEA au închis joi magazinele din Rusia, deoarece restricțiile comerciale și întreruperea aprovizionării au contribuit la presiunea politică asupra companiilor pentru a opri afacerile în Rusia din cauza invaziei Ucrainei, relatează Reuters. Banca franceză Société Générale a declarat că depune eforturi pentru a-și reduce riscurile în Rusia, temându-se de un răspuns neplăcut al Moscovei privind sancțiunile occidentale, deoarece mai multe companii, cum ar fi producătorul de vodcă Diageo sau IKEA și-au suspendat afacerile în țară. Alte companii cunoscute la nivel mondial, inclusiv Apple, Ford și Shell au condamnat atacul Rusiei, dar unele dintre anunțurile de joi au fost mai practice, concentrate pe aprovizionare și sancțiuni, pe măsură ce rutele de transport maritim se închid și guvernele au interzis exporturile către Rusia.

Prim-ministrul englez, Boris Johnson, i-a acordat lui Gavin Williamson titlul de cavaler, anunță The Guardian. Acest titlu i-a fost acordat în ciuda unei activități considerate ,,dezastruoase” ca secretar în Ministerul Educației și a unei demiteri din funcția de secretar al Ministerului Apărării pe fondul unei presupuse scurgeri de informații securizate. Vestea a stârnit furie din partea partidelor de opoziție. Liberal-democrații au numit titlul de cavaler „o insultă la adresa fiecărui copil, părinte și profesor care s-a luptat împotriva pandemiei COVID-19”. O presupusă investire a titlului de cavaler pentru Williamson a fost presupusă de mult, în parte datorită loialității sale față de premier. Williamson a condus campania electorală de succes a lui Johnson din 2019, în urma căreia a succedat-o pe Theresei May ca lider conservator.

Despre PoliticALL

Vezi și

Sursa foto: Reuters

A fost 19 martie în lume – Donald Trump a reiterat angajamentul SUA față de NATO, Vladimir Putin a câștigat al cincilea mandat ca președinte al Rusiei, iar Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO) a confirmat că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat

Material realizat de Mihai Turcu Ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, a început o …