Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
1. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a semnat un nou ordin executiv care interzice accesul pentru 90 de zile în țară al cetățenilor din șase state majoritar musulmane, eliminând Irakul din lista inițială de 7 state față de care era valabilă o interdicție anterioară, informează BBC. Directiva, care va intra în vigoare pe 16 martie, include și o interdicție de 120 de zile pentru toți refugiații. Un ordin anterior, semnat de Trump în primele sale zile în funcție, a fost blocat de o curte federală, după ce a provocat confuzie pe aeroporturi și a declanșat proteste în masă pe teritoriul american. Cetățenii din Iran, Libia, Sudan, Yemen, Somalia și Siria nu vor mai putea pătrunde în SUA, exceptându-i pe deținătorii ”cărții verzi”, care presupune că au drept de lucru în SUA. Față de ordinul anterior, cetățenii irakieni au fost exceptați de la prevederile ordinului, după ce autoritățile de la Bagdad au acceptat să introducă noi măsuri de securitate în emiterea vizelor și schimbului de informații cu autoritățile americane.
2. Forțele guvernamentale siriene au preluat pozițiile deținute de către o miliție rebelă sprijinită de SUA, în orașul Manbij aflat în nordul țării, pe o linie a frontului împărțită cu forțele rebele sprijinite de Turcia, a anunțat un reprezentant al miliției, potrivit Reuters. Înțelegerea a fost mediată de Rusia, iar predarea zonelor controlate a inclus cinci sate din jurul orașului Manbij, care s-au aflat în centrul unei dispute între rebelii sprijiniți de Turcia care se opun guvernului sirian și Consiliul Militar Manbij, care are o importantă componentă kurdă în alcătuirea sa, YPG. Înțelegerea prevede ca predarea satelor de către milițiile din Manbij către guvernul sirian să determine Rusia de a preveni orice tentativă a Turciei de a lua cu asalt orașul controlat de milițiile care l-au eliberat de sub controlul Statului Islamic în urmă cu un an.
3. Cel puțin 30 de oameni au fost uciși în urma violențelor de la granița dintre Myanmar și China, după ce mai mulți rebeli îmbrăcați în uniforme de poliție au lansat un atac-surpriză, potrivit autorităților din provincia Kokang, relatează Al Jazeera. Rebelii din grupul Armata Naționalităților Democratice din Myanmar (MNDAA) au lansat un atac în dimineața zilei de luni asupra unor posturi de poliție și militare din orașul Kokang, o provincie de graniță în care o mare parte a populației vorbește chineza. Un alt grup de luptători a atacat ulterior mai multe locații din Laukkai, unul din principalele orașe ale provinciei. Cel puțin cinci civili și cinci polițiști și-au pierdut viața, în timp ce potrivit unui comunicat al autorităților alte 20 de trupuri arse aparținând atacatorilor. O sursă din armată a declarat penru Agenția France Presse că luptele continuau și la căderea serii, nefiind cunoscut dacă mai există victime în afară de cele deja 30 confirmate. Violențele din Kokang de luni reprezintă cel mai negru eveniment din ultimii doi ani, după ce în 2015 un val de violențe a provocat moartea a zeci de oameni, iar alte câteva zeci de mii de persoane s-au refugiat peste graniță, în China.
4. Decizia guvernului de la Varșovia de a-l nominaliza pe Jacek Saryusz-Wolski pentru funcția de președinte al Consiliului European, în locul lui Donald Tusk, care deține actualmente funcția, a luat prin surprindere mediul politic de la Bruxelles, însă pe lângă faptul că inițiativa are puține șanse de reușită, aceasta este văzută mai degrabă drept o armă politică folosită de Partidul Lege și Justiție (PiS), un rival puternic al lui Tusk, împotriva eventualei sale candidaturi la președinția Poloniei, în 2020, relatează Reuters. Vocea euroscepticilr PiS, care este controlată de veteranul Jaroslaw Kaczynski, un versat politician de 67 de ani, a transmis săptămâna trecută că Donald Tusk, 59 de ani, nu este capabil să îndeplinească un nou mandat de președinte al Consiliului European, fiind practic singura voce din UE care se opune realegerii lui Tusk, care ar trebui să aibă loc în luna mai. De cealaltă parte, conservatorii europeni au reacționat imediat și l-au exclus din rândurile sale pe Wolski, arătând unitate și sprijin pentru Tusk. Donald Tusk a condus Platforma Civică din Polonia către victoria din alegerile legislative din 2007 și 2011, când a învins PiS-ul condus de Kaczynski de fiecare dată, înainte ca acesta să-și ia revanșa în 2015. Astfel, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2020, unde Kaczynski este posibil să candideze, acesta încearcă să lovească într-unul dintre posibilii săi adversari, probabil cel mai puternic dintre aceștia.
5. Autoritățile din Bahrain au demarat procedura de dizolvare a Societății pentru Acțiunea Național Democrată, sau Wa’ad, o grupare seculară de opoziție care reprezenta ultima redută a opoziției dintr-un stat măcinat de proteste și tensiuni izbucnite odată cu Primăvara Arabă din 2011, informează The Guardian. Luni, ministrul justiției a cerut unui tribunal să dizolve Wa’ad pe temeiul că această grupare amenință securitatea țării prin încălcarea statului de drept, sprijinul pentru terorism și promovarea violențelor prin glorificarea celor condamnați pentru terorism”. Autoritățile au dizolvat anul trecut cea mai importantă grupare de opoziție, al-Wefaq, și au revocat cetățenia celui mai important cleric șiit din Bahrain. De asemenea, cazurile penale civile vor fi transferate către un tribunal militar, decizie care alimentează temerile privind înrăutățirea respectării drepturilor omului în regatul controlat de regele Hamad bin Isa al-Khalifa, care a fost anterior acuzat de sprijinirea măsurilor de restricție a libertății de exprimare, de asociere și de reprezentare a cetățenilor.
6. Șeful Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (IAEA), corpul de supraveghere al dezvoltării nucleare civile al ONU, Yukiya Amano, a declarat că este încrezător în ”foarte buna cooperare” cu SUA privind dosarul nuclear al Iranului, în ciuda declarațiilor iritate ale președintelui Donald Trump, informează The Guardian. Înțelegerea dintre Iran și principalele puteri globale restricționează Teheranul cu privire la activitățile sale nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor împotriva republicii islamice, însă președintele american a catalogat înțelegerea drept ”cel mai prost târg negociat” și a afirmat că vrea să ”amendeze contractul atât de puternic încât iranienii să nu aibă nicio șansă”. ”Sunt încrezător că putem avea o bună cooperare cu Statele Unite în viitor”, a declarat Yukiya Amano, într-o conferință de presă la Washington. Amano s-a întâlnit săptămâna trecută și cu Secretarul de Stat american Rex Tillerson, fără a fi oferite detalii despre discuțiile purtate de cei doi oficiali.
7. Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va crea un centrul special de comandă pentru misiunile sale operative de peste hotare, în ciuda criticilor unor membri ai blocului comunitar care consideră inițiativa inutilă și doar o copie a NATO, scrie Russia Today. Miniștrii de externe ai UE ”au pus în mișcare astăzi un centru de comandă pentru misiunile străine”, a declarat von der Leyen, luni, la Bruxelles, potrivit Associated Press. Statutul de membru nu este obligatoriu, putând exista membri UE care pot participa ca observatori la acest centru de comandă, a mai adăugat ministrul german al apărării. Aceasta a mai precizat că ”pentru cei care nu sunt membri ai UE, de exemplu Norvegia sau pe viitor Marea Britanie, va exista posibilitatea ca aceștia să se alăture selectiv în anumite proiecte sau misiuni. Norvegienii și britanicii au un interes major în a lua parte la acest proiect”, a subliniat von der Leyen. Cu toate acestea, Marea Britanie a criticat inițiativa, secretarul britanic pentru apărare, Michael Fallon, care a fost prezent la întâlnire, afirmând că miniștrii UE ar trebui să ”coopereze mai apropiat cu NATO pentru evitarea duplicării nenecesare a structurilor militare”.
8. Primul tunel din lume dedicat navelor maritime care va traversa un munte va fi construit pe coasta de vest a țărmului Norvegiei, după o dezbatere care a durat mai mult de un secol, relatează The Times. Miniștrii guvernului de la Oslo au dat undă verde construcției tunelului naval Stad, care va avea o lungime de circa 1,7 kilometri și va costa circa 2,7 miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 300 de milioane de euro). Tunelul, care va fi finalizat în circa 10 ani, va permite navelor maritime să scurteze distanța de navigație în jurul peninsulei Stad, urmând să permită astfel navelor cargo și de pasageri să navigheze între Marea Norvegiei, în nord, și Marea Nordului, în sud, rămânând în interiorul apelor liniștite ale fiordurilor. Decizia a fost luată de partidele din coaliția de guvernare, după analizarea mai multor studii care au analizat beneficiile și riscurile acestui proiect. Chiar dacă timpul de navigare nu va fi afectat, construirea tunelului va permite trecerea în siguranță pe toată durata anului a navelor care leagă orașele de coastă Bergen și Alesund. Ideea a fost propusă pentru prima dată în 1874, declanșând o dezbatere despre posibilitatea unei conexiuni pe calea ferată sau menținerea rutelor ocolitoare a peninsulei Stad, supusă unor vânturi puternice care au provocat naufragii și moartea a 33 de persoane de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
