Politicall.ro Educare prin informare
AFGANISTAN
Drapelul țării
Drapelul este format din trei benzi verticale egale în dimensiuni, de culori diferite: negru, roşu și verde. Negru semnifică trecutul, roşu reprezintă sângele vărsat pentru independenţă şi verde ar putea fi speranța pentru viitor, prosperitatea agricolă sau Islamul.
Stema naţională în alb, centrată pe o bandă roşie, se suprapune uşor cu celelalte două benzi; centrul emblemei reprezentând o moschee, cu amvon şi steaguri pe fiecare latură. Sub moschee sunt inscripționate cifrele anului solar 1298 (1919 în calendarul gregorian), anul câștigării independenței față de Marea Britanie.
Această imagine centrală este înconjurată de un chenar format din snopi de grâu pe stânga şi dreapta. În centru-sus este poziționată inscripţia arabă Shahada (crezul musulman), mai jos sunt raze de soare în creştere peste Takbir (expresie Arabă sensul de “Dumnezeu este mare”), iar în centrul jos este inscriptionată denumirea statului.
Afganistan a avut cele mai multe modificări ale drapelului pe parcursul secolul XX decât orice altă ţară. Culorile reprezentative negru, roşu și verde au apărut pe cele mai multe dintre ele.
Statele Unite nu au recunoscut autoritatea talibanilor sau nicio altă entitate drept guvern al Afganistanului și, în consecință, continuă să afișeze steagul Afganistanului așa cum este prevăzut în constituția țării din 2004.
SCURTĂ ISTORIE
Ahmad Shah Durrani a unificat triburile Pashtun şi a fondat statul Afganistan în 1747. Ţara a servit ca un tampon între cele două imperii, britanic şi rus, până când și-a câştigat independenţa de sub controlul britanic în 1919. Statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independența Afganistanului, proclamată la 28 februarie 1919. În timpul celui de-al doilea război mondial, Afganistan și-a menținut neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973, regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) a fost înlăturat, monarhia este abolită, iar autoritățile au proclamat Afganistanul drept o republică. Statul a trecut printr-un experiment democratic de scurtă durată, între 1973 şi 1978, încheiat printr-o lovitură de stat comunistă. Uniunea Sovietică a invadat țara în 1979, pentru a sprijini regimul comunist afgan şubred, declanșând un război lung şi distructiv. URSS s-a retras în 1989, sub presiunea implacabilă a rebelilor mujahedini anticomuniști, susținuți la nivel internaţional. După o serie de războaie civile ulterioare, Kabul a căzut în cele din urmă în 1996 sub conducerea talibanilor. O mișcare extremistă sponsorizată de Pakistan a apărut în 1994 pentru a pune capăt anarhiei și războiului civil.
În urma atacurilor teroriste din 11 septembie 2001, în New York și Washington, NATO a intervenit pentru a răsturna regimul impus de talibanii acuzați de adăpostirea lui Osama Bin Laden.
În urma conferinţei ONU de la Bonn din 200 s-a stabilit un proces de reconstrucţie politică, care a inclus adoptarea unei noi constituţii, alegeri prezidenţiale în 2004 şi alegeri pentru Adunarea Naţională în 2005. În decembrie 2004, Hamid Karzai a devenit primul preşedinte ales în mod democratic al țării, iar Adunarea Naţională a fost inaugurată în 2006. Karzai a fost reales în august 2009 pentru un al doilea mandat. Talibanii au condus o insurgență timp de două decenii împotriva guvernului afgan și a forțelor internaționale din Statele Unite și alte țări. În februarie 2020, Statele Unite ale Americii și talibanii au semnat un acord care a dus la retragerea din Afganistan a forțelor internaționale în schimbul angajamentelor privind combaterea terorismului și a altor asigurări. Talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului la 15 august 2021.
GEOGRAFIE
Localizare: Sudul asiei, vestul și nordul Pakistanului, estul Iranului
Coordonate geografice: 33 00 N, 65 00 E
Suprafață totală: 652,230 kilometri pătrați
Lungimea granițelor: total 5,529 km
Țări învecinate: China 91 km; Iran 921 km; Pakistan 2,670 km; Tajikistan 1,357 km; Turkmenistan 804 km; Uzbekistan 144 km
Climat: arid la semiarid; ierni reci și veri fierbinți
Relief: în cea mai mare parte munți accidentați; câmpii în nord și sud-vest
Altitudini extreme: cea mai joasă: Amu Darya 258 m; cea mai înaltă: Noshak, 7.492 m altitudine medie: 1.884 m
Resurse naturale: gaze naturale, petrol, cărbune, cupru, cromit, talc, barit, sulf, plumb, zinc, minereu de fier, sare, pietre prețioase și semiprețioase, teren arabil
Dezastre naturale: cutremure dăunătoare au loc în munții Hindu Kush; inundare; secete
Notă: stat fără ieșire la mare; munții Hindu Kush care merg de la nord-est la sud-vest despart provinciile nordice de restul țării; cele mai înalte vârfuri sunt în nordul Vakhan (coridorul Wakhan)
POPULAŢIE 39,232,003 (2023)
Rata natalității: 34.8/1.000 de oameni (estimare 2023)
Rata mortalității: 12.1/1.000 de oameni (estimare 2023)
Populatie urbană: 26.9% of total population (2023)
Cele mai mari orașe: 4.589 million KABUL (capital) (2023)
Rata mortalitatii infantile: 620 morți/100,000 de nasteri vii (estimare 2020)
Speranta de viata la naștere: 54.1 ani; barbati: 52.5 ani, femei: 55.7 ani
Limbi vorbite: Persană afgană sau dari (oficial, lingua franca) 77%, pașto (oficial) 48%, uzbecă 11%, engleză 6%, turkmani 3%, urdu 3%, pachaie 1%, nuristani 1%, arabă 1%, baluchi 1 %, altele <1% (estimare 2020)
Grupuri etnice: nu sunt disponibile date statistice actuale și fiabile despre etnia din Afganistan; Constituția din 2004 a Afganistanului a citat etniile Pashtun, Tadjik, Hazara, Uzbek, Turkman, Baluch, Pachaie, Nuristani, Aymaq, Arab, Qirghiz, Qizilbash, Gujur și Brahwui; Afganistanul are zeci de alte grupuri etnice mici
Religii: Musulmani 99,7% (suniți 84,7 – 89,7%, șiiți 10 – 15%), alții <0,3% (est. 2009)
POLITICA
Numele țării
Forma convențională lungă: fosta Republică Islamică Afganistan
Forma convențională scurtă: Afganistan
Forma locală lungă: fosta Jamhuri-ye Islami-ye Afganistan
Forma locală scurtă: Afganistan
Etimologia numelui țării: numele „afgan” se referea inițial la poporul paștun (azi se înțelege că include toate grupurile etnice ale țării), în timp ce sufixul „-stan” înseamnă „locul” sau „țara”; deci Afganistan înseamnă literal „Țara afganilor”
Forma de guvernamant: theocratic (the United States does not recognize the Taliban Government)
Capitala: coordonate geografice: Kabul, 34 31 N, 69 11 E
Diviziuni administrative: 34 de provincii (welayat, singular – welayat); Badakhshan, Badghis, Baghlan, Balkh, Bamyan, Daykundi, Farah, Faryab, Ghazni, Ghor, Helmand, Herat, Jowzjan, Kabul, Kandahar, Kapisa, Khost, Kunar, Kunduz, Laghman, Logar, Nangarhar, Nimroz, Nuristan, Paktika, Paktiya, Panjshir, Parwan, Samangan, Sar-e Pul, Takhar, Uruzgan, Wardak, Zabul
Independența: 19 august 1919 (de la controlul Regatului Unit asupra afacerilor externe afgane)
Ziua Națională: precedent: Ziua Independenței, 19 august (1919); sub guvernul taliban, 15 august (2022) este declarată sărbătoare națională, marcând aniversarea victoriei jihadului afgan
Constituția: ultima ratificată în 2004, suspendată de talibani după ce a preluat țara în 2021
Cetățenia:
Sistem juridic: talibanii își pun în aplicare propria interpretare a dreptului islamic, care se bazează parțial pe școala Hanifi de jurisprudență islamică; înainte de preluarea talibanilor, Afganistanul avea un sistem juridic mixt de drept civil, cutumiar și islamic
Drept de vot:
Puterea executivă: Liderul general al talibanilor HAYBATULLAH Akhundzada servește ca șef al guvernului taliban ca Amir-ul Momineen. Pe 7 septembrie 2021, talibanii l-au anunțat pe Mohammad HASSAN Akhund drept „prim-ministru interimar” al „guvernului interimar”; din noiembrie 2021, grupul a anunțat trei „viceprim-miniștri” în exercițiu – Abdul Ghani BERADER, Abdul Salam HANAFI și Abdul KABIR
Puterea legislativă: guvernul taliban nu a anunțat formarea unei ramuri legislative; înainte de preluarea talibanilor din 2021, Afganistanul avea o Adunare Națională bicamerală, formată din Casa Bătrânilor și Casa Poporului.
Puterea juridică: Guvernul taliban are o Curte Supremă, număr de judecători și structura organizatorică fiind necunoscute. Înainte de 15 august 2021, Afganistanul avea o Curte Supremă (formată dintr-un șef al Curții Supreme și 8 judecători organizați în secții penale, de securitate publică, civile și comerciale)
Selecția judecătorilor de la Curtea Supremă Talibană și durata mandatului nu sunt cunoscute. Înainte de 15 august 2021, șeful Curții Supreme și judecătorii au fost numiți de președinte cu aprobarea Wolesi Jirga; șeful instanței și judecătorii au executat un singur mandat de 10 ani
Guvernul taliban are multiple tribunale la nivel provincial, tribunale religioase și tribunale specializate. Înainte de 15 august 2021, cuprindea Curți de Apel; Instanțele primare; și tribunale speciale pentru probleme precum narcotice, securitate, proprietate, familie și minori
Partide politice: Guvernul taliban a impus un stat autoritar și a interzis alte partide politice; Înainte de 15 august 2021, Ministerul Justiției a autorizat 72 de partide politice până în aprilie 2019.
COMUNICAȚII
Emisii media (Broadcasting Media): Sub guvernul taliban, instituțiile de presă independente au scăzut în număr și probabil că se autocenzurează critici la adresa talibanilor, iar Ministerul Informației și Culturii monitorizează toate instrumentele mass-media din Afganistan; televiziunea și radioul sunt platforme media cheie; doar aproximativ o cincime dintre afgani folosesc internetul, mai ales prin intermediul smartphone-urilor (2023)
Codul de internet al țării: .af
Utilizatori de internet (număr total și procente din populație): 7.02 million, 18% (estimare 2020)
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli: 3.3% of GDP (2019)
Efectiv militar (Military and security service personnel strengths): În 2022, guvernul taliban a anunțat că aproximativ 130.000 de indivizi au fost recrutați pentru o nouă „Armata Națională”; a anunțat, de asemenea, că peste 50.000 indivizi au fost instruiți pentru forțele de poliție din subordinea Ministerului de Interne. Din 2022, au existat, de asemenea, până la 10.000 de luptători străini în Afganistan, dintre care majoritatea aliați cu talibanii.
Notă: Principalele amenințări de securitate ale talibanilor includ elementele de rezistență ISIS-Khorasan și anti-talibane cunoscute sub numele de Frontul de Rezistență Național și Frontul pentru Libertatea Afganistanului (2023)
Dispute transnationale:
Afganistan-Iran: Comisarii afgani și iranieni au discutat despre densificarea monumentelor de graniță și reevaluarea; Iranul protestează împotriva restricționării debitului din Afganistan al afluenților râului Helmand în timpul secetei
Afganistan-Pakistan: Pakistanul a construit garduri în unele porțiuni ale graniței sale cu Afganistan, care rămâne deschisă în unele zone pentru activități teroriste și alte activități ilegale; aliniamentele lor pot să nu fie întotdeauna în conformitate cu linia Durand și definițiile inițiale ale graniței examinate; Pakistanul delimitează Linia Durand în mod diferit față de Afganistan și, astfel, porțiuni din gardul pakistanez se pot afla în ceea ce Afganistanul (și majoritatea comunității internaționale, inclusiv SUA) ar considera teritoriu afgan; guvernele succesive din Afganistan, inclusiv talibanii, nu au acceptat linia de demarcație din 1947
Afganistan-Uzbekistan: granița urmează râul Amu Darya așa cum este delimitată în tratatele afgan-sovietice și nu de cursul actual al râului; granița a fost delimitată și posibil demarcată în perioada sovietică (înainte de 1991); nu au fost identificate negocieri curente între Afganistan și Uzbekistan pentru a relimita granița
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor: refugiați – 59.486 (Pakistan, la jumătatea anului 2022); persoane dislocate în interiorul granițelor: 4,394 milioane (majoritatea paștun și kuchis strămutați în sud și vest din cauza dezastrelor naturale și a instabilității politice) (2022)
