Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Estul Ucrainei, Fâșia Gaza și Irakul sunt zonele spre care întreaga lume privește în acest moment cu extremă îngrijorare după ce în ultima perioadă am asistat la o agravare rapidă a crizelor care afectează aceste trei regiuni. ”Cea mai sângeroasă zi de la începutul ostilităților”, ”tragedie”, ”bilanțul victimelor este în creștere” sau „părțile implicate în conflict sunt departe de a ajunge la o înțelegere” – sunt doar câteva dintre expresiile în jurul cărora au fost construite cele mai multe dintre relatările din presa internațională în săptămâna care tocmai s-a încheiat. Iată în continuare o scurtă radiografie a evenimentelor care au dus, în ultimele zile, la escaladarea conflictelor din cele mai fierbinți zone ale planetei.
Criza ucraineană – într-o nouă etapă
Tensiunile dintre forțele ucrainene și separatiștii proruși din estul fostei republici sovietice s-au amplificat încă de la începutul săptămânii trecute când Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri peste graniță. Totul a culminat însă cu dobărârea, joi, în regiunea Donețk, avionului malaezian MH17, în urma căreia 298 de oameni și-au pierdut viața.
La patru zile de la tragedia aviatică ancheta cu privire la circumstanțele în care a fost doborât avionul stagnează. Pe de o parte, pe 18 iulie, președintele american Barack Obama, afirma că aeronava Boeing 777 a fost lovită de o rachetă lansată dintr-o zonă controlată de rebeli și că aceștia nu ar fi fost capabili să efectueze un astfel de atac fără sprijinul Moscovei.
Rusia a respins însă acuzațiile occidentale și a negat orice implicare în accidentul aviatic. Pe de altă parte, la sfârșitul săptămânii, rebelii au împiedicat în din nou accesul oficialilor ucraineni și internaționali la locul părbușirii avionului, deși a fost adoptat un acord pentru instituirea unei zone de securitate la fața locului.
Prima echipă internațională, formată din inspectori OSCE, care a ajuns în Ucraina a declarat pe 19 iulie că a obținut un ”acces limitat” la locul în care se află resturile avionului și că există suspiciunea că unele rămșițe ale aparatului de zbor ar fi fost mutate din perimetrul respectiv. De altfel, Kievul a acuzat rebelii din regiune că încearcă ”să distrugă, cu sprijinul Rusiei, dovezile acestei crime internaționale”, informează Le Monde. ”Locul nu este securizat și există numeroase mărturii cu privire la corpuri care au fost mutate, bucăți din avion luate și o potențială falsificare a probelor. Este inacceptabil și este un afront adus tuturor persoanelor care și-au pierdut rudele și la adresa demnității victimelor”, a afirmat și Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, potrivit Le Monde. În plus, jurnaliștii Associated Press aflați în Ucraina susțin că, pe 19 și 20 iulie, au văzut separatiști care transportau în camioane trupri ale victimelor și că la locul accidentului nu se mai afla niciun corp. Un purtător de cuvânt al echipelor de salvare a declarat că s-a lucrat sub o mare presiune și că echipele de intervenție au fost forțate să încredințeze separatiștilor corpurile victimelor, fără a ști unde vor fi transportate acestea, mai arată corespondenții AP, citați de Le Monde.
În acest context, premierul britanic, David Cameron, a precizat într-un articol publicat în Sunday Times, că dacă se dovedește că separatiștii din estul Ucrainei sunt responsabili de doborârea avionului companiei Malaysa Airlines, Rusia este de fapt cea care va purta toată vina pentru această tragedie aviatică. ”În acest caz ar trebui să fie foarte clar că acesta este rezultatul direct al încercărilor Rusie de a destabiliza un stat suveran, prin nerespecarea integrității sale teritoriale, sprijinirea, antrenarea și înarmarea militanților”, a scris Cameron în articolul din cotidianul britanic, potrivit Reuters.
De altfel, Marea Britanie va încerca la începutul acestei săptămâni să-și convingă partenerii din UE cu privire la necesitatea de a impune noi sancțiuni Moscovei, a anunțat ministrul de Externe de la Londra, Philip Hammond, citat de Le Monde.
Declarații pe același ton au fost făcute și la Berlin, unde șeful diplomației, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat pentru 
ziarul Bild am Sonntag că ”aceasta ar putea fi ultima șansă a Moscovei de a demonstra că este cu adevărat interesată să găsească o soluție” în ceea ce privește criza ucraineană, informează Reuters. Cât despre noul lider de la Kiev, acesta a cerut Națiunilor Unite ca Rebublica Separatistă autoproclamată Donețk și Republica Populară Lugansk să fie incluse în rândul organizațiilor teroriste.
Într-un context în care există încă nenumărate necunoscute, doborârea avionului malaezian poate reprezenta un punct de cotitură pentru Moscova, susține Sylvie Kauffmann, jurnalistă la Le Monde. ”Indiferent de rezultatele anchtei cu privire la zborul MH17, acesta nu vor fi în avantajul președintelui Putin, care ar fi putut să-și folosească autoritatea pentru a-i opri pe rebeli, cât încă mai era timp.(…)Dacă se va stabili că responsabilitatea pentru explozia avionului malaezian și a morții celor 298 de civili aparține rebelilor(…), din punct de vedere politic va fi foarte dificil ca Rusia să-și mai manifeste suținerea față de o armată discreditată în acest mod”, este de părere Sylvie Kauffmann.
Val de atentate la Bagdad
În același timp în care criza ucraineană intra într-o nouă etapă dramtică, în Irak, capitala Bagdad era zguduită de un val de atentate după o perioadă de aparentă stabilitate. Cel puțin 27 de perosane au fost ucise pe 19 iulie, în mai multe atacuri comise în zonele musulmane șiite din Bagdad, atentate revendicate de gruparea Statul Islamic. Este vorba despre cea mai sângeroasă zi de la declanșarea atacurilor în capitală, afirmă autoritățile irakiene, citate de Reuters.
Cel puțin 5.567 de civili irakieni au fost uciși din luna ianuarie, când insurgenții suniți au invadat orașul Falluja, iar peste 1,2 milioane de oameni au fost strămutați în acest an, anunță Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, într-un raport recent, ONU atrage atenția asupra recrutării de copii, execuțiilor și violurilor comise de membrii Statului Islamic în ultimele luni. Un raport care denunță în egală măsură ”execuțiile sumare sau extrajudiciare ale prizonierilor și deținuților”, comise de forțele guvernamentale.
Situația este extrem de tensionată și la Mosul, oraș din nordul Irakului, controlat de membrii Statului Isalmic. Aici jihadiștii îi obligă pe creștini să aleagă între a se converti la islam sau să plăti o taxă specială de protecție, în caz contrar riscând să fie uciși. ”Noi le oferin trei opțiuni: islamul, dihmma, iar dacă le refuză pe acestea două rămâne doar sabia”, este textul distribuit în oraș și citit în moschei, informează Le Monde. Potrivit ONG-ului Human Rights Watch, citat de aceeași sursă, jihadiștii ”par să vrea să distrugă orice urmă a grupurilor minoritare” din Mosul, unde au început să marcheze casele care aparțin creștinilor.
În acest context, un înalt oficial de securitate kurd a declarat recent într-un interviu acordat Reuters că țările occidentale vor ajunge să se lupte pe teritoriile lor cu insurgenții care au invadat mari părți din Irak, dacă nu vor interveni pentru a combate amenințarea de la sursă. Masrour Barzani, șeful Consiliului Național de Securitate din regiunea Kurdă consideră că armata irakiană nu este capabilă să pună capăt cuceririlor de teritorii de către Statul Islamic, fără ajutor din exterior.
Israelul a început ofensiva terestră în Fâșia Gaza
Multe pagini din presa internațională au fost dedicate în ultima săptămână și situației din Fâșia Gaza unde, pe 18 iulie, trupele israeliene au început o ofensivă terestră, la zece zile de la începutul ostilităților. Bombardamente intense au avut loc pe 20 iulie în Chadjaiya, o suburbie din Gaza, atacuri care au făcut peste 100 de victime în rândul palestinienilor și au fost calificate drept cele mai sângeroase de confruntările din 2008-2009. În același timp, localitățile israeliene aflate la granița cu Fâșia Gaza au fost puse în stare de alertă, iar civililor li s-a recomandat să nu își părăsească locuințele.
Reunit de urgență în noaptea de duminică spre luni, Consiliul de securitate al ONU și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la creștera numărului de victime” în Fâșia Gaza și a reiterat apelul la ”încetarea
imediată a ostilităților” și la ”respectarea legilor umanitare internaționale, mai ales în ceea ce privește protecția civililor”, informează Le Monde.
Pe teren, situația umanitară se deteriorează rapid. Astfel, potrivit ONU și Crucii Roșii, în taberele Națiunilor Unite au ajuns deja 62.000 de refugiați iar aproximativ jumătate din cei 1,8 milioane de oameni care trăiesc în Gaza sunt lipsiți de apă sau energie electrică.
Scopul oficial al acestei noi faze a operațiunii ”Protective Edge” este acela de a distruge infractructurile Hamas, în special tunelurile care leagă Fâșia Gaza de Israel. Aceasta este prima ofensivă terestră în Fâșia Gaza, după cea din 2008-2009. De la începutul ofensivei israeliene, cel puțin 512 palestinieni, dintre care 112 copii, 41 de femei și 25 de vârstnici au fost uciși și peste 4.000 răniți, anunță ONU. Partea israeliană a pierdut în timpul acestor confruntări 18 persoane.
