Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi
Cel puțin șase persoane au fost ucise și alte 11 au fost rănite în explozii la o școală de băieți din Kabul, informează The Guardian. Școala se află într-o zonă locuită în principal de comunitatea Hazara și a fost anterior vizată de atacuri ale Statului Islamic (SI).Talibanii au fost acuzați în trecut pentru atacurile împotriva hazarilor, care reprezintă 10-20% din cei 38 de milioane de locuitori ai țării. Talibanii insistă că forțele lor au învins Statul Islamic, dar analiștii susțin că gruparea jihadistă reprezintă o provocare semnificativă de securitate pentru conducătorii islamiști din Afganistan. SI și-a revendicat responsabilitatea pentru unele dintre cele mai mortale atacuri din Afganistan din ultimii ani. În mai 2020, trei bombe au explodat lângă școala lor din Dasht-e-Barchi, ucigând cel puțin 85 de persoane, dintre care majoritatea erau eleve. Niciun grup nu și-a revendicat responsabilitatea, dar în octombrie 2020, SI a recunoscut atacul asupra unei școli din aceeași zonă, care a ucis 24 de persoane, inclusiv studenți.
Președintele rus Vladimir Putin a acordat un titlul onorific unei brigăzi acuzate că a comis crime de război în orașul ucrainean Bucha, relatează CNN. Trupele din Brigada 64 de pușcași motorizați au fost numite de către Ministerul Apărării ucrainean drept criminali de război la începutul acestei luni pentru masacrul civililor, descoperit după retragerea soldaților ruși. Putin a felicitat unitatea pentru „marele eroism și curaj” de care a dat dovadă și i-a acordat titlul de „Gărzi” pentru „protejarea suveranității Rusiei”. Mișcarea va fi văzută ca un mesaj public adresat guvernului Ucrainei și Occidentului, după ce numeroși lideri internaționali au condamnat presupusele atrocități comise de trupele ruse în orașele ucrainene Bucha și Borodianka. Oficialii de la Kremlin au negat orice implicare în crimele în masă.
Procesul pentru crimele de război din conflictul din Republica Centrafricană a fost amânat după ce avocații inculpaților au boicotat procedurile, potrivit Reuters. Procesul este legat de masacrul a 46 de civili în satele din nordul Koundjili și Lemouna în mai 2019, ucideri despre care procurorii declară că au fost comise de grupul rebel 3R. Trei membri ai grupului au fost acuzați de crime de război și crime împotriva umanității. Curtea Penală Specială, un organism hibrid de magistrați locali și străini înființat în 2015 cu sprijinul ONU, are sarcina de a judeca persoanele suspectate de comiterea crimelor de război și crime împotriva umanității încă din 2003, când în țară a izbucnit un conflict între forțele guvernamentale și rebeli, obligând peste un milion de oameni să fugă.
Angajatorii și sindicatele germane s-au unit pentru a se opune unei potențiale interdicții ale Uniunii Europene asupra gazului rusesc, susținând că aceasta ar opri economia țării, raportează Euronews. După invazia Ucrainei de către Rusia în februarie, mulți germani au cerut interzicerea importurilor de gaze rusești în întreaga Uniune, în timp ce angajatorii și sindicatele se tem că o astfel de mișcare ar putea duce la pierderea locurilor de muncă și la închiderea de fabrici. Miniștrii UE dezbat în prezent un potențial embargo asupra petrolului rusesc, deoarece liderii Ucrainei consideră că veniturile din vânzările de energie finanțează efortul de război al Rusiei în Ucraina. Germania, împreună cu Italia, Ungaria și Austria, se bazează în mare măsură pe energia rusă și a fost unul dintre cele mai ezitante state membre ale UE în a sancționa importurile de gaze și petrol rusești. Totuși, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că țara și-a redus deja dependența de energia rusă de la invazia Ucrainei.
Zeci de persoane au fost rănite în Suedia, în revoltele izbucnite în urma unui miting de instigare la ură împotriva musulmanilor, anunță CNN. Rasmus Paludan, liderul partidului de extrema dreaptă Stram Kurs, a planificat și a desfășurat demonstrația anti-musulmană, postând ulterior o poză cu el însuși pe rețelele de socializare cu un Coran arzând, declarându-și intenția de a arde mai multe. 26 de polițiști și 14 protestatari au fost răniți, iar alte 26 de persoane au fost arestate, inclusiv patru minori, în orașele Linköping și Norrköping. Țările cu populație majoritară musulmană au condamnat arderea Coranului, liderii Arabiei Saudite numind acțiunile lui Paludan drept „abuz deliberat al Sfântului Coran”. Într-o declarație publicată de agenția lor de presă de stat SPA, regatul a etichetat incendiile „provocări și incitare la ură împotriva musulmanilor de către unii extremiști din Suedia” și a subliniat „importanța eforturilor concertate de răspândire a valorilor dialogului, toleranței și conviețuirii, a respingerii urii, extremismului și excluderii și a prevenirii abuzului asupra tuturor religiilor”.
