UN FOST PREȘEDINTE CHEMAT LA JUDECATĂ: CE ÎNSEAMNĂ CAZUL BOLSONARO PENTRU BRAZILIA

Material Realizat de Diana Voicu

La aproape trei ani de la încheierea mandatului său, figura lui Jair Bolsonaro continuă să polarizeze populația Braziliei, reflectând imaginea unei națiuni profund divizată. Fostul șef de stat, a cărui ascensiune la putere a fost însoțită de un sprijin popular semnificativ, se confruntă acum cu multiple acuzații penale, sistemul judiciar brazilian fiind nevoit să navigheze o anchetă de proporții imense, ce ar putea avea consecințe deosebit de grave asupra procesului democratic din statul sud-american.  

Fost militar al armatei braziliene, Jair Bolsonaro a avansat la gradul de căpitan și s-a făcut remarcat prin publicarea unui articol în care critica sistemul de salarizare a armatei. Deși s-a bucurat de apreciere din partea colegilor săi, opinia sa exprimată în mod public i-a atras antipatia superiorilor, fiind obligat să părăsească sistemul militar în 1988. Un an mai târziu, intra în politică. De-a lungul carierei sale politice, și-a îndreptat loialitatea către mai multe partide, însă ideologia sa a rămas neschimbată. Bolsonaro și-a construit o reputație de susținător declarat al pozițiilor profund conservatoare în plan social, având numeroase declarații controversate și fiind considerat de experți un politician misogin, rasist și homofob. Cu toate acestea, a ajuns membru al Comisiei pentru Drepturile Omului și ale Minorităților, confirmând încă o dată părerea criticilor săi: a fost un politician cu un comportament considerat “oportunist”, care a căutat constant să atingă funcțiile cât mai înalte în loc să producă o schimbare reală în societate. 

După aproape 30 de ani în politică fără realizări remarcabile, norocul lui Bolsonaro s-a schimbat, în contextul unei economii și  unei culturi politice intrate pe o pantă descendentă. Aflată la marginea colapsului economic și afectată de scandaluri politice, Brazilia s-a afundat și mai mult în recesiunea care începuse în 2014 și s-a adâncit în ceea ce unii specialiști au caracterizat drept cea mai gravă criză din statul sud-american de la începutul secolului al XX-lea. Populația a simțit atunci că este nevoie de o schimbare radicală în conducerea țării. Acesta este momentul în care Bolsonaro s-a făcut remarcat și a profitat de statutul său de “outsider”, prezentându-se ca un candidat anti-sistem. Bazându-și campania electorală pe pozițiile sale conservatoare și pe un discurs discriminatoriu, declarându-se un opozant convins al corectitudinii politice, fostul lider a câștigat popularitate în rândul oamenilor de rând și i-a atras pe brazilienii preocupați de rata mare a criminalității prin propunerea unor politici de ordine publică. Astfel a ajuns Bolsonaro să fie numit un „Trump al tropicelor” și să obțină funcția de președinte, cu 55% din voturi, în octombrie 2019. 

A urmat un mandat prezidențial marcat de multiple crize și scandaluri, de la gestionarea îndoielnică a pandemiei de COVID-19, țara confruntându-se cu un număr uriaș de decese, până la politica sa de mediu, criticată intens la nivel internațional din cauza accelerării defrișărilor din Amazonia, aceste probleme adâncind tensiunile sociale. Pe măsură ce popularitatea sa se afla în continuă scădere, viitorul carierei lui Bolsonaro era pus sub semnul întrebării de o nouă amenințare: un judecător al Curții Supreme a respins acuzațiile de corupție aduse împotriva fostului președinte Luiz Inácio Lula da Silva, deschizându-i acestuia calea de a participa la următoarele alegeri. Simțind din ce în ce mai tare presiunea unui eventual eșec, Bolsonaro a început un proces de a induce îndoieli fără dovezi cu privire la sistemul electronic de vot din Brazilia, afirmând că este posibil să nu recunoască rezultatele alegerilor. În luna octombrie, temerile sale au fost confirmate, Lula câștigând cu 51% din voturi. După învestirea acestuia în funcția de președinte, mai mulți susținători ai lui Bolsonaro au susținut că scrutinul este nelegitim și au pătruns în clădirile care găzduiesc Congresul și Curtea Supremă, precum și în palatul prezidențial, provocând haos într-o desfășurare de forțe care amintește de atacul asupra Capitoliului din SUA. 

Tensiunile au continuat să escaladeze până în momentul în care, în noiembrie 2024, Bolsonaro s-a aflat printre cei acuzați de o presupusă conspirație pentru a răsturna rezultatelor alegerilor din 2022. Într-un raport de aproape 900 de pagini, anchetatorii au descris în detaliu planificarea unei lovituri de stat pentru asasinarea lui Luiz Inácio Lula da Silva. Bolsonaro ar fi putut apoi să declare stare de urgență și să suspende celelalte puteri ale statului, rămânând în continuare în funcție în calitate de președinte interimar. Aflat deja în arest la domiciliu pentru încălcarea restricțiilor impuse de instanță, făcând declarații publice pentru a intimida sau a exercita presiune asupra funcționarilor publici cu scopul de a a fi achitat, Bolsonaro a negat orice acuzație primită. Fostul șef al statului va fi judecat alături de alți oficiali importanți, suspectați la rândul lor că ar fi acționat în cadrul unei organizații criminale ce intenționa să destrame regimul democratic deja fragil al Braziliei.  

Donald Trump, un aliat declarat al fostului președinte, a numit urmărirea penală a lui Jair Bolsonaro o „vânătoare de vrăjitoare” și a impus sancțiuni economice, inclusiv creșterea tarifelor pentru Brazilia cu 50%, pentru a-i presa pe oficiali să renunțe la anchetă. Aceste măsuri nu au avut, însă, efectul scontat, întrucât procesul a ajuns în stadiul final, un grup de cinci judecători ai Curții Supreme urmând să dea un verdict la data de 12 septembrie. Președintele acestei comisii este chiar Cristiano Zanin, fostul avocat al actualului șef de stat, Lula. Mai mult, un magistrat brazilian a deschis marți ședința de judecată cu o declarație în care a subliniat independența procesului față de interferențele străine, o lovitură la adresa președintelui american. Dacă va fi găsit vinovat, Bolsonaro riscă să primească o pedeapsă de până la 40 de ani de închisoare. Analiștii politici susțin, însă, că orice pedeapsă nu va fi probabil imediată, cei acuzați având posibilitatea de a face apel.  

Situația actuală a fostului președinte sud-american reprezintă, așadar, etapa finală a unei anchete ample și constituie un moment decisiv pentru a stabili dacă sistemul de justiție brazilian va trage cu adevărat la răspundere puterea executivă. Indiferent de verdict, însă, procesul riscă să adâncească polarizarea într-o țară deja puternic divizată din punct de vedere politic.